O rutină zilnică stabilă poate proteja organismul împotriva durerii, depresiei și a efectelor dăunătoare ale unui somn perturbat.
Un studiu realizat de Universitatea din Missouri sugerează că predictibilitatea programului sprijină sănătatea fizică și emoțională ajutând corpul să își mențină ritmul intern. În loc să se axeze doar pe somn, cercetătorii au analizat tiparul mai larg al activităților desfășurate pe parcursul întregii zile.
Analiza a inclus 67 de adulți cu vârsta medie de 68,3 ani. Dintre aceștia, 37 sufereau de insomnie, în timp ce 30 aveau un somn de calitate. Participanții au raportat orele la care dormeau, mâncau și socializau, alături de nivelul de durere, depresie și indicele de masă corporală (IMC).
Rezultatele au fost publicate în Journal of Behavioral Medicine.
Pentru a măsura regularitatea rutinei, participanții au înregistrat timp de șapte zile orele pentru cinci activități cheie: ridicarea din pat, prima interacțiune socială, începerea muncii sau a activității principale, cina și ora de culcare.
O activitate era considerată constantă dacă se desfășura la o diferență de maximum 45 de minute față de ora obișnuită. Așa cum era de așteptat, pacienții cu insomnie au experimentat mai multă durere și simptome depresive semnificativ mai accentuate.
Cu toate acestea, persoanele cu un program zilnic mai consecvent au raportat mai puțină durere, mai puține simptome de depresie și un IMC mai scăzut, indiferent dacă sufereau sau nu de insomnie.
Deși cei cu insomnie s-au confruntat cu un disconfort mai mare, ei au menținut programe la fel de stabile ca și cei care dormeau bine, ceea ce arată că ritmul zilnic poate fi păstrat în ciuda problemelor cronice de somn.
Activitățile repetate la ore predictibile servesc ca semnale pentru sistemul circadian, rețeaua de ceasuri interne care coordonează somnul, starea de alertă, starea de spirit și metabolismul. Deși lumina este cel mai puternic indicator, mesele, exercițiile și contactul social ajută la întărirea acestui tipar.
O sursă majoră de perturbare este „decalajul orar social”, care apare când programul unei persoane se schimbă între zilele lucrătoare și weekend. Trezitul târziu sâmbăta și duminica poate crea impresia recuperării somnului, dar modificarea repetată a orelor decalează ceasul biologic.
Autorii subliniază că sănătatea ar trebui privită holistic, dintr-o perspectivă de 24 de ore, nu doar prin prisma momentelor în care suntem treji, scrie SciTechDaily.
Durerea, una dintre experiențele umane universale. Cum era văzută în Antichitate?
Neuroștiința despărțirilor. De ce creierul simte o ruptură ca pe o durere fizică și o dependență
Oamenii de știință au găsit legătura dintre durere și depresie
De ce ni se pare că „simțim” durere atunci când vedem pe cineva rănit?