Home » Istorie » Un dinozaur fioros a terorizat Patagonia în trecut

Un dinozaur fioros a terorizat Patagonia în trecut

Publicat: 02.04.2021
Credit foto: Jorge Blanco / Profimedia

Oamenii de știință din Argentina au dezgropat craniul bine conservat al unui dinozaur carnivor care a cutreierat nordul Patagoniei în urmă cu aproximativ 85 de milioane de ani. Era o fiară cu botul scurt, auz fin și mușcătură puternică care l-au făcut un prădător de temut.

Denumit Llukalkan aliocranianus, dinozaurul măsura aproximativ 5 metri în lungime și făcea parte din grupul carnivor Abelisauridae care a prosperat în America de Sud și în alte părți ale emisferei sudice a Pământului în perioada Cretacicului.

Llukalkan, care în limba locală Mapuche înseamnă „cel care provoacă frică”, ar fi putut concura direct împotriva unui văr care era la fel de impresionant și puțin mai mare.

La numai aproximativ 700 de metri distanță de locul unde a fost găsit craniul fosilizat al lui Llukalkan, oamenii de știință au excavat anterior rămășițele unui alt dinozaur mâncător de carne numit Viavenator exxoni, potrivit Reuters.

Prădători aprigi cu două picioare

Ambele exemplare erau Abelisauridae, un grup de prădători cu două picioare, cranii scurte, dinți ascuțiți, membre extrem de scurte, cu degete și capete minuscule, prezentând uneori creste neobișnuite și coarne mici.

În general, abelizaurii erau de dimensiuni medii comparativ cu dinozaurii carnivori uriași, precum Tyrannosaurus rex, care au trăit în America de Nord la aproximativ 15 milioane de ani după Llukalkan și Giganotosaurus. Ultimul a trăit în Patagonia cu aproximativ 15 milioane de ani înainte de Llukalkan.

„Este foarte neobișnuit să găsim două abelisauridae care au trăit în aceeași localitate și aproximativ în același timp”, a afirmat paleontologul Federico Gianechini, de la Consiliul Național de Cercetare Științifică și Tehnică (CONICET) din Argentina și Universitatea Națională din San Luis, autor principal al studiului publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Llukalkan era puțin mai mic decât Viavenator, iar cercetătorii sunt convinși că, dacă locuiau împreună, cu siguranță împărțeau același areal ecologic și se hrăneau cu aceeași pradă, astfel că ar fi concurat unul cu celălalt sau, mai mult, chiar s-ar fi fi mâncat unul pe celălalt.

Credit foto: Federico Gianechini / Journal of Vertebrate Paleontology

„Astăzi, prădătorii din specii diferite, dar din aceeași familie, trăiesc în același ecosistem, cum ar fi leii, leoparzii și gheparzii”, a adăugat Gianechini.

Craniul acestui dinozaur era extrem de bine conservat

Craniul lui Llukalkan, bine conservat, măsura aproximativ 50 cm lungime și păstra o mare parte a oaselor.

O particularitate a acestui dinozaur este că are cavități în zona urechii pe care nu le-au avut alți abelizauri, ceea ce i-ar fi putut conferi acestei specii capacități auditive diferite, posibil un nivel de auz mai mare”, a spus Gianechini.

„O bună conservare ne-a permis să facem studii ale părții interne a cutiei craniene prin tomografie și astfel să deducem forma creierului”, a adăugat paleontologul Federico Gianechini.

Llukalkan avea o mușcătură puternică, bazată pe musculatura maxilarelor, iar dinții puteau rupe carnea de pe pradă. Spre deosebire de unele abelisauridae descoperite anterior, craniul său nu era denivelat.

Deși cercetătorii nu au găsit oase din restul corpului său, și-au făcut o idee despre corpul lui pe baza altor abelisauridae. Ei estimează că Llukalkan cântărea între una și cinci tone.

În ultimele decenii, în Patagonia s-au descoperit mulți dinozauri. Descoperirea lui Llukalkan permite o înțelegere mai profundă a ecosistemelor din nordul Patagoniei în timpul Cretacicului, la finalul erei dinozaurilor. Llukalkan a trăit într-un mediu semi-arid cu un climat sezonier, vânând o varietate de dinozauri care mâncau plante.

Vă recomandăm să citiți și:

O descoperire fără precedent. Acestea sunt primele dovezi clare că dinozaurii își cloceau ouăle

Paleontologii ar fi aflat de ce nu există foarte multe fosile cu dinozauri de dimensiune medie

Un paleontolog ungur a redescoperit un sit unic al dinozaurilor din Transilvania. Acolo a trăit și Magyarosaurus dacus

Ecosisteme microbiene antice au fost descoperite sub craterul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Cele mai noi articole
NASA a anunțat că erupția din Tonga a fost „echivalentă cu sute de bombe Hiroshima”
NASA a anunțat că erupția din Tonga a fost „echivalentă cu sute de bombe Hiroshima”
Sfaturi simple pentru o clasare mai bună cu un conținut de calitate
Sfaturi simple pentru o clasare mai bună cu un conținut de calitate
O nouă ordine mondială, în viziunea Rusiei şi a Chinei. Cele două state contestă supremaţia SUA
O nouă ordine mondială, în viziunea Rusiei şi a Chinei. Cele două state contestă supremaţia SUA
Cercetătorii explică de ce atât de mulți oameni mor în timpul sau după actul sexual
Cercetătorii explică de ce atât de mulți oameni mor în timpul sau după actul sexual
Calviția, sau căderea părului, ar putea fi tratată cu ajutor din partea șoarecilor
Calviția, sau căderea părului, ar putea fi tratată cu ajutor din partea șoarecilor
Modă feminină atemporală – ce ar trebui să aibă fiecare femeie în garderoba ei?
Modă feminină atemporală – ce ar trebui să aibă fiecare femeie în garderoba ei?
De ce majoritatea europenilor și-ar dori să poată șterge ceva postat pe profilul lor de socializare în 2021
De ce majoritatea europenilor și-ar dori să poată șterge ceva postat pe profilul lor de socializare în 2021
Coif vechi de peste 300 de ani, găsit în locuința unui bărbat din Argeș
Coif vechi de peste 300 de ani, găsit în locuința unui bărbat din Argeș
Lacurile subterane de pe Marte ar putea fi doar o iluzie. Ce arată cercetări recente?
Lacurile subterane de pe Marte ar putea fi doar o iluzie. Ce arată cercetări recente?
Peștele de gheață, creatura bizară care își face cuiburi la mii de metri adâncime
Peștele de gheață, creatura bizară care își face cuiburi la mii de metri adâncime
Cea mai bătrână țestoasă documentată vreodată încă se bucură din plin de viață
Cea mai bătrână țestoasă documentată vreodată încă se bucură din plin de viață
Unul dintre cele mai bine păzite secrete înainte de 1989: data reală a naşterii lui Nicolae Ceauşescu – FOTO
Unul dintre cele mai bine păzite secrete înainte de 1989: data reală a naşterii lui Nicolae Ceauşescu – FOTO
Rusia acuză că „SUA provoacă o amplificare a tensiunilor”
Rusia acuză că „SUA provoacă o amplificare a tensiunilor”
Femeile care au avut bunici fumători în tinereţe pot avea mai multă grăsime corporală
Femeile care au avut bunici fumători în tinereţe pot avea mai multă grăsime corporală
Analiză: Cât de aproape suntem de sfârșitul pandemiei după apariția Omicron
Analiză: Cât de aproape suntem de sfârșitul pandemiei după apariția Omicron
Observatorul Astronomic din Galați monitorizează un asteroid periculos pentru Pământ
Observatorul Astronomic din Galați monitorizează un asteroid periculos pentru Pământ
Cum a fost un fetus păstrat în interiorul unei mumii egiptene antice? Cercetătorii au găsit explicația
Cum a fost un fetus păstrat în interiorul unei mumii egiptene antice? Cercetătorii au găsit explicația
Telescopul Spațial James Webb a ajuns la destinație. Ce urmează acum pentru observator?
Telescopul Spațial James Webb a ajuns la destinație. Ce urmează acum pentru observator?