Gânditorul de la Hamangia, capodopera artei primitive

Gânditorul de la Hamangia este, de fapt, un complex alcătuit din două statui, Gânditorul și „Femeia șezând” . Gânditorul reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel, acesta fiind replica fidelă a scăunelelor de piatră din Neolitic.

Gânditorul își sprijină capul în mâini, coatele fiind așezate pe genunchi. Fiind extrem de stilizate, statuile nu dezvăluie informații despre vârsta sau statutul social al Gânditorului și al femeii sale. La rândul său, femeia este așezată direct pe pământ, ambele mâini fiind așezate pe un picior.

• Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
• Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru…

Unele teorii susțin că Gânditorul de la Hamangia ar fi înfățișarea unui zeu al vegetației, în timp ce femeia ar fi o zeiță a recoltei.

În anul 1956, o echipă de arheologi coordonată de Dumitru Berciu a început săpături după ce s-a aflat că lucrările de la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrugeau urmele unei civilizații vechi.

Unde au fost descoperiți Gânditorul și „Femeia șezând”?

Figurinele din lut ars au fost descoperite într-un cimitir neolitic care a aparținut culturii Hamangia. În urma datării realizate asupra figurinelor, arheologii au concluzionat că cele două statui au o vechime de 5.500 – 6.000 de ani. Gânditorul de la Hamangia este considerat o capodoperă a artei primitive universale.

Hamangia, cultura care a fost atribuită Gânditorului, a fost atestată pentru prima oară într-un sit arheologic din apropiere de comuna Baia, din județul Tulcea. Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea.

Ceramica culturii Hamangia este caracterizată printr-o abundență de decoruri cu motive triunghiulare, iar formele anatomice ale figurinelor sunt extrem de stilizate.

Gânditorul de la Hamangia, printre artefactele care nu trebuie să dispară niciodată

„Puţine statuete la noi sau aiurea au provocat asupra privitorilor atâta fascinaţie precum Gânditorul de Hamangia. Piesă importantă a patrimoniului cultural naţional şi mondial, aprobat de UNESCO, mica statuetă ascunde ceva deosebit. Dar, de ce? Impresia este mai mult mărită şi întreţinută de gestul gânditor al statuetei”, a scris Vasile Droj, cercetător și om de știință, în lucrarea „Gânditorul de Hamangia – cheia civilizaţiilor arhaice”.

După anii 1990, Gânditorul de la Hamangia a fost inclus de UNESCO pe lista celor 10 artefacte din lume care nu trebuie să dispară niciodată. Totodată, în ziua de astăzi, cele două statuete se află în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. O copie a celor două piese poate fi găsită expusă la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Noi descoperiri răstoarnă tot ce credeau cercetătorii despre originile monumentului neolitic Stonehenge

Un mormânt comun neolitic, descoperit în premieră într-o zonă din Franța

Picturile neolitice descoperite în Spania arată că arta era o activitate socială pentru bărbați și femei

Un vas cu o față umană, din Neolitic, descoperit în Polonia