Home » Istorie » Cel mai mare arbore genealogic realizat vreodată dezvăluie originile întregii umanități

Cel mai mare arbore genealogic realizat vreodată dezvăluie originile întregii umanități

Publicat: 01.03.2022
Cel mai mare arbore genealogic realizat vreodată dezvăluie originile întregii umanități
Sursa foto: Shutterstock

Cercetătorii de la Institutul Big Data al Universității Oxford au făcut un pas important în direcția cartografierii tuturor relațiilor genetice dintre oameni: o singură genealogie care urmărește strămoșii noștri, ai tuturor.

În ultimele două decenii s-au înregistrat progrese extraordinare în cercetarea genetică umană, generând date genomice pentru sute de mii de indivizi, inclusiv de la mii de oameni preistorici. Acest lucru ridică posibilitatea interesantă de a urmări originile diversității genetice umane pentru a produce o hartă completă a modului în care indivizii din întreaga lume sunt înrudiți între ei.

Până în prezent, principalele provocări în fața acestei viziuni au fost găsirea unei modalități de a combina secvențe de genom din multe baze de date diferite și dezvoltarea de algoritmi care să gestioneze date de o asemenea dimensiune. Cu toate acestea, o nouă metodă, prezentată într-o lucrare publicată în revista Science, poate combina cu ușurință date din mai multe surse și se poate adapta la milioane de secvențe de genom.

Cercetătorii au identificat 27 de milioane de strămoși

„Practic, am construit un arbore genealogic uriaș, o genealogie pentru întreaga umanitate care modelează cât se poate de exact istoria care a generat toate variațiile genetice pe care le găsim astăzi la oameni. Această genealogie ne permite să vedem cum se leagă secvența genetică a fiecărei persoane de celelalte, de-a lungul tuturor punctelor genomului”, a explicat Dr. Yan Wong, genetician evoluționist la Big Data Institute și unul dintre autorii principali.

Credit foto: Shutterstock

Deoarece regiunile genomice individuale sunt moștenite doar de la un singur părinte, fie de la mamă, fie de la tată, strămoșii fiecărui punct al genomului pot fi considerați ca un arbore. Setul de arbori leagă regiunile genetice de-a lungul timpului, de strămoșii în care a apărut pentru prima dată variația genetică.

„În esență, reconstruim genomurile strămoșilor noștri și le folosim pentru a forma o vastă rețea de relații. Apoi putem estima când și unde au trăit acești strămoși. Puterea abordării noastre constă în faptul că face foarte puține presupuneri cu privire la datele de bază și poate, de asemenea, să includă atât mostre de ADN moderne, cât și antice”, a declarat autorul principal, Anthony Wilder Wohns, citat de ScienceDaily.

„Am construit un arbore genealogic pentru întreaga umanitate”

Studiul a integrat date privind genomurile umane moderne și străvechi din opt baze de date diferite și a inclus un total de 3.609 secvențe de genom individuale din 215 populații. Genomurile antice au inclus mostre găsite în întreaga lume, cu vârste cuprinse între 1.000 și peste 100.000 de ani. Algoritmii au prezis unde trebuie să fie prezenți strămoșii comuni în arborii evolutivi pentru a explica modelele de variație genetică. Rețeaua rezultată conținea aproape 27 de milioane de strămoși.

După ce au adăugat date de localizare a acestor genomuri de probă, autorii au folosit rețeaua pentru a estima unde au trăit strămoșii comuni. Rezultatele au reușit să recapituleze cu succes evenimentele cheie din istoria evoluției umane, inclusiv migrația din Africa.

Deși harta realizată este deja o resursă extrem de bogată, echipa de cercetători intenționează să o facă și mai cuprinzătoare prin continuarea încorporării datelor genetice pe măsură ce acestea devin disponibile, căci setul de date ar putea găzdui cu ușurință milioane de genomuri suplimentare.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Strămoșii noștri ciudați: 10 descoperiri bizare despre civilizațiile antice

Cum își păstrau strămoșii noștri hrana înainte să apară sistemele de refrigerare?

Viața antică din peșteri. Cum foloseau strămoșii noștri diferite surse de lumină în peșteri

Gravuri cu bizoni din peșterile din Spania dezvăluie noi detalii despre capacitățile strămoșilor noștri

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
„Salata rusească” din meniul summitului NATO de la Madrid a iscat nedumeriri
„Salata rusească” din meniul summitului NATO de la Madrid a iscat nedumeriri
Țara care opreşte alimentarea cu combustibil. Stocurile s-ar putea epuiza în câteva zile
Țara care opreşte alimentarea cu combustibil. Stocurile s-ar putea epuiza în câteva zile
Aproape 1,4 milioane de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului
Aproape 1,4 milioane de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului
AstraZeneca primește sprijinul UE pentru terapiile țintite împotriva cancerului de sân
AstraZeneca primește sprijinul UE pentru terapiile țintite împotriva cancerului de sân
Cum putem ajuta NASA să găsească nori pe Marte? Cercetătorii speră să rezolve misterul atmosferei planetei
Cum putem ajuta NASA să găsească nori pe Marte? Cercetătorii speră să rezolve misterul atmosferei planetei
Marius Tucă Show începe de la ora 20.00 pe gandul.ro cu o nouă ediție de colecție. Invitați: Rona Hartner și Corneliu Vadim Tudor
Marius Tucă Show începe de la ora 20.00 pe gandul.ro cu o nouă ediție de colecție. Invitați: Rona Hartner și Corneliu ...
Mars Orbiter rulează de două decenii cu Windows 98. Sonda primește, în sfârșit, o actualizare de software
Mars Orbiter rulează de două decenii cu Windows 98. Sonda primește, în sfârșit, o actualizare de software
Microbii antici ne pot ajuta să găsim forme de viață extraterestră. Ce au descoperit cercetătorii?
Microbii antici ne pot ajuta să găsim forme de viață extraterestră. Ce au descoperit cercetătorii?
Apetitul pentru broaște al francezilor și belgienilor a adus mai multe specii în pragul extincției
Apetitul pentru broaște al francezilor și belgienilor a adus mai multe specii în pragul extincției
Cercetătorii au descoperit modul în care ficatul controlează comportamentul și creierul
Cercetătorii au descoperit modul în care ficatul controlează comportamentul și creierul
Tumorile sistemului nervos ar putea fi împiedicate să crească folosind un medicament pentru epilepsie
Tumorile sistemului nervos ar putea fi împiedicate să crească folosind un medicament pentru epilepsie
Este mai probabil ca oamenii care miros similar să devină prieteni, spune știința
Este mai probabil ca oamenii care miros similar să devină prieteni, spune știința
Robot de bucătărie vs. chopper: care este diferența?
Robot de bucătărie vs. chopper: care este diferența?
Destinații de vacanță ieftine
Destinații de vacanță ieftine
Virusurile supraviețuiesc în apă dulce agățându-se de plastic, arată un studiu
Virusurile supraviețuiesc în apă dulce agățându-se de plastic, arată un studiu
Test de cultură generală. Care este cea mai rară grupă de sânge?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară grupă de sânge?
Irina Rimes, invitată la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Irina Rimes, invitată la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Lumile extraterestre care nu seamănă cu Pământul ar putea fi locuibile de miliarde de ani
Lumile extraterestre care nu seamănă cu Pământul ar putea fi locuibile de miliarde de ani