Home » Istorie » Ce ar fi putut declanșa era glaciară? Un nou studiu ar fi rezolvat misterul de lungă durată

Ce ar fi putut declanșa era glaciară? Un nou studiu ar fi rezolvat misterul de lungă durată

Publicat: 28.06.2022

Un nou studiu condus de cercetătorii de la Universitatea din Arizona ar fi rezolvat două mistere care i-au nedumerit mult timp pe experții în paleoclimatologie. De unde au apărut calotele de gheață care au dat startul ultimei ere glaciare de acum mai bine de 100.000 de ani și cum au putut crește atât de repede?

Înțelegerea a ceea ce determină ciclurile glaciare-interglaciare ale Pământului – avansarea și retragerea periodică a calotelor de gheață din emisfera nordică – nu este o muncă ușoară, iar cercetătorii au depus eforturi substanțiale pentru a explica expansiunea și contracția marilor mase de gheață de-a lungul a mii de ani.

Noul studiu, publicat în revista Nature Geoscience, propune o explicație pentru expansiunea rapidă a calotelor de gheață care au acoperit o mare parte din emisfera nordică în timpul celei mai recente ere glaciare, iar concluziile ar putea fi aplicate și în cazul altor perioade glaciare de-a lungul istoriei Pământului.

În urmă cu aproximativ 100.000 de ani, pe vremea când mamuții cutreierau Pământul, clima emisferei nordice s-a prăbușit într-un îngheț profund care a permis formarea unor masive calote de gheață. Pe o perioadă de aproximativ 10.000 de ani, ghețarii montani locali au crescut și au format straturi mari de gheață care au acoperit o mare parte din Canada, Siberia și nordul Europei de astăzi.

Două mistere care i-au nedumerit mult timp pe experți

Deși a fost acceptat pe scară largă faptul că „oscilațiile” periodice ale orbitei Pământului în jurul Soarelui au declanșat răcirea în timpul verii în emisfera nordică, ceea ce a dus la apariția glaciațiunii pe scară largă, oamenii de știință s-au străduit să explice straturile de gheață extinse care acoperă o mare parte din Scandinavia și nordul Europei, unde temperaturile sunt mult mai blânde.

Spre deosebire de arhipelagul arctic canadian, unde se formează cu ușurință gheață, Scandinavia ar fi trebuit să rămână în mare parte fără gheață datorită curentului nord-atlantic, care aduce apă caldă pe coastele din nord-vestul Europei.

Deși cele două regiuni sunt situate de-a lungul unor latitudini similare, temperaturile de vară din Scandinavia sunt mult peste zero grade, în timp ce temperaturile din mari părți ale Arcticii canadiene rămân sub zero grade pe tot parcursul verii, potrivit cercetătorilor.

Din cauza acestei discrepanțe, modelele climatice au avut dificultăți în a explica ghețarii care au avansat în nordul Europei și au marcat începutul ultimei ere glaciare, a declarat autorul principal al studiului, Marcus Lofverstrom.

Acum 100.000 de ani clima emisferei nordice s-a prăbușit într-un îngheț profund

„Problema este că nu știm de unde au venit acele calote de gheață (din Scandinavia) și ce le-a determinat să se extindă într-un timp atât de scurt”, a declarat Lofverstrom, profesor de geosciințe și șef al Laboratorului UArizona Earth System Dynamics.

Pentru a găsi răspunsuri, Lofverstrom a contribuit la dezvoltarea unui model extrem de complex al sistemului Pământului, cunoscut sub numele de Community Earth System Model, care a permis echipei sale să recreeze condițiile care au existat la începutul celei mai recente perioade glaciare.

Cu ajutorul acestei configurații actualizate a modelului, cercetătorii au identificat porțile oceanice din arhipelagul canadian Arctic ca fiind un element critic care controlează clima din Atlanticul de Nord și care, în cele din urmă, determină dacă straturile de gheață ar putea sau nu să crească în Scandinavia.

Simulările au arătat că, atâta timp cât porțile oceanice din Arhipelagul arctic canadian rămân deschise, configurația orbitală a Pământului răcește emisfera nordică suficient de mult pentru a permite formarea calotelor de gheață în nordul Canadei și în Siberia, dar nu și în Scandinavia.

Indicii despre expansiunea marilor mase de gheață de-a lungul a mii de ani

Într-un al doilea experiment, cercetătorii au simulat un scenariu neexplorat anterior, în care calotele de gheață marină au obstrucționat căile navigabile din arhipelagul arctic canadian.

În acest experiment, apa din Arctica și Pacificul de Nord – care trece de obicei prin arhipelagul arctic canadian – a fost deviată la est de Groenlanda, unde se formează de obicei masele de apă adâncă. Această deviere a dus la o împrospătare și slăbire a circulației de adâncime din Atlanticul de Nord, la extinderea gheții marine și la condiții mai reci în Scandinavia.

„Utilizând atât simulări ale modelelor climatice, cât și analize ale sedimentelor marine, arătăm că gheața care se formează în nordul Canadei poate obstrucționa porțile oceanice și poate devia transportul de apă din Arctica în Atlanticul de Nord”, a declarat Lofverstrom, potrivit Phys.org.

„Acest lucru duce, la rândul său, la slăbirea circulației oceanice și la condiții reci în largul coastelor Scandinaviei, ceea ce este suficient pentru a începe creșterea gheții în această regiune”.

Interacțiuni necunoscute anterior în sistemul Pământului

„Aceste constatări sunt susținute de înregistrările sedimentelor marine din Atlanticul de Nord, care arată dovezi ale ghețarilor din nordul Canadei cu câteva mii de ani înainte de partea europeană”, a declarat Diane Thompson, profesor asistent în cadrul Departamentului de Geosciințe al UArizona.

Împreună, experimentele sugerează că formarea de gheață marină în nordul Canadei poate fi un precursor necesar pentru glaciațiunea din Scandinavia, scriu autorii.

Împingerea modelelor climatice dincolo de aplicația lor tradițională de predicție a climei viitoare oferă o oportunitate de a identifica interacțiuni necunoscute anterior în sistemul Pământului, cum ar fi interacțiunea complexă dintre calotele de gheață și climă, a spus Lofverstrom.

„Este posibil ca mecanismele pe care le-am identificat aici să se aplice fiecărei perioade glaciare, nu doar celei mai recente”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Încălzirea globală ar putea destabiliza în curând calota glaciară din Antarctica

O treime din întreaga calotă glaciară din Antarctica riscă să se prăbușească în mare

„Ghețarul apocalipsei” se desprinde de calota sa glaciară. Cât de mult ar putea crește nivelul global al mărilor și oceanelor

O ”pătură” geotermală misterioasă de sub Antarctica încălzeşte calota glaciară

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai nou supercomputer al Australiei a dezvăluit rămășițele uimitoare de la o supernovă
Cel mai nou supercomputer al Australiei a dezvăluit rămășițele uimitoare de la o supernovă
Femeile vegetariene, mai predispuse la fracturi de șold, arată un studiu
Femeile vegetariene, mai predispuse la fracturi de șold, arată un studiu
Cum va fi vremea în următoarea perioadă? Prognoza publicată de ANM
Cum va fi vremea în următoarea perioadă? Prognoza publicată de ANM
Izvorul râului Tamisa din Marea Britanie aproape a secat din cauza secetei
Izvorul râului Tamisa din Marea Britanie aproape a secat din cauza secetei
O companie a strâns peste 120.000 de dolari pentru a realiza figurina lui Zelenski
O companie a strâns peste 120.000 de dolari pentru a realiza figurina lui Zelenski
Numărul deceselor, mai mare decât cel al nou-născuților în iunie 2022
Numărul deceselor, mai mare decât cel al nou-născuților în iunie 2022
Americanii vor finanța un program de deminare în Ucraina
Americanii vor finanța un program de deminare în Ucraina
Câte zboruri au avut întârzieri în ultima săptămână pe Aeroportul Otopeni?
Câte zboruri au avut întârzieri în ultima săptămână pe Aeroportul Otopeni?
Degetul artificial capabil să identifice materialele cu precizie de 90% este acum realitate
Degetul artificial capabil să identifice materialele cu precizie de 90% este acum realitate
Oamenii de știință au descoperit potențiala sursă a vieții, ascunsă adânc în scoarța terestră
Oamenii de știință au descoperit potențiala sursă a vieții, ascunsă adânc în scoarța terestră
Schimbările climatice amplifică agenții patogeni. Care sunt riscurile la care ne supunem?
Schimbările climatice amplifică agenții patogeni. Care sunt riscurile la care ne supunem?
Dacă sângele este roșu, atunci de ce venele par să aibă o nuanță de albastru?
Dacă sângele este roșu, atunci de ce venele par să aibă o nuanță de albastru?
Un indian s-a judecat zeci de ani cu compania feroviară pentru 25 de cenți
Un indian s-a judecat zeci de ani cu compania feroviară pentru 25 de cenți
Marte continuă să uimească. Planeta Roșie are o mică „ureche” pe suprafața sa
Marte continuă să uimească. Planeta Roșie are o mică „ureche” pe suprafața sa
Zilele Pământului devin în mod misterios din ce în ce mai lungi, spun oamenii de știință
Zilele Pământului devin în mod misterios din ce în ce mai lungi, spun oamenii de știință
Poziția corpului afectează absorbția medicamentelor orale în stomac
Poziția corpului afectează absorbția medicamentelor orale în stomac
Marius Tucă Show, ediție de colecție. Filmul “Cea mai iubită dintre pământeni”, vineri, ora 20.00, pe gândul.ro
Marius Tucă Show, ediție de colecție. Filmul “Cea mai iubită dintre pământeni”, vineri, ora 20.00, pe gândul.ro
Test de cultură generală. Câte valve are inima?
Test de cultură generală. Câte valve are inima?