Home » Istorie » Fosilele din „Leagănul Omenirii” ar putea fi mai vechi cu peste un milion de ani decât se credea până acum

Fosilele din „Leagănul Omenirii” ar putea fi mai vechi cu peste un milion de ani decât se credea până acum

Publicat: 30.06.2022
Fosilele din „Leagănul Omenirii” ar putea fi mai vechi cu peste un milion de ani decât se credea până acum
Credit foto: Shutterstock

Pământul nu renunță ușor la secretele sale – nici măcar în „Leagănul Omenirii” din Africa de Sud, unde au fost descoperite o mulțime de fosile legate de evoluția umană.

Timp de zeci de ani, oamenii de știință au studiat aceste fosile ale primilor strămoși ai oamenilor și ale rudelor lor demult dispărute. Acum, o metodă de datare dezvoltată de un geolog de la Universitatea Purdue tocmai a împins vârsta unora dintre aceste fosile găsite în situl Sterkfontein Caves cu peste un milion de ani în urmă. Acest lucru le-ar face mai vechi decât Dinkinesh, numită și Lucy, cea mai faimoasă fosilă de Australopithecus din lume.

„Leagănul omenirii” este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din Africa de Sud, care cuprinde o varietate de depozite de peșteri cu fosile, inclusiv la Peșterile Sterkfontein. Sterkfontein a devenit celebru prin descoperirea primului Australopitec adult, un hominin antic, în 1936.

Homininii includ oamenii și rudele noastre ancestrale, dar nu și celelalte maimuțe mari. De atunci, sute de fosile de Australopithecus au fost găsite acolo, inclusiv binecunoscuta doamnă Ples și un schelet aproape complet, cunoscut sub numele de Little Foot.  Paleoantropologii și alți oameni de știință au studiat timp de decenii Sterkfontein și alte situri rupestre din Leagănul Omenirii pentru a face lumină asupra evoluției umane și a mediului în ultimii 4 milioane de ani.

Primii strămoși ai oamenilor

Darryl Granger, profesor de științe terestre, atmosferice și planetare în cadrul Colegiului de Științe al Universității Purdue, este unul dintre acești oameni de știință, lucrând în cadrul unei echipe internaționale. Granger este specializat în datarea depozitelor geologice, inclusiv a celor din peșteri.

În calitate de student la doctorat, el a conceput o metodă de datare a sedimentelor îngropate din peșteri, care este acum folosită de cercetătorii din întreaga lume. Lucrările sale anterioare de la Sterkfontein au datat scheletul Little Foot la o vechime de aproximativ 3,7 milioane de ani, însă oamenii de știință încă dezbat vârsta altor fosile din sit.

Într-un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, Granger și o echipă de oameni de știință, printre care se numără cercetători de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud, și de la Universitatea Toulouse Jean Jaurès din Franța, au descoperit că nu doar Little Foot, ci toate sedimentele din peșteră care conțin Australopithecus au o vechime cuprinsă între 3,4 și 3,7 milioane de ani, și nu de 2-2,5 milioane de ani, așa cum teoretizau anterior oamenii de știință.

Această vârstă plasează aceste fosile spre începutul erei Australopithecus, mai degrabă decât aproape de sfârșit.

„Sterkfontein are mai multe fosile de Australopithecus decât orice alt loc din lume”

Sterkfontein este un sistem de peșteri adânc și complex care păstrează o lungă istorie a ocupării zonei de către hominizi. Înțelegerea datelor fosilelor de aici poate fi dificilă, deoarece rocile și oasele s-au prăbușit pe fundul unei găuri adânci în pământ și există puține modalități de a data sedimentele din peșteri.

În Africa de Est, unde au fost găsite multe fosile de hominizi, vulcanii din Valea Marelui Rift depun straturi de cenușă care pot fi datate. Cercetătorii folosesc aceste straturi pentru a estima vârsta unei fosile. În Africa de Sud – mai ales într-o peșteră – oamenii de știință nu dispun de acest lucru.

De obicei, ei folosesc alte fosile de animale găsite în jurul oaselor pentru a le estima vârsta sau piatra de curgere de calcit depusă în peșteră. Dar oasele se pot deplasa în peșteră, iar piatra de curgere tânără poate fi depusă în sedimente vechi, ceea ce face ca aceste metode să fie potențial incorecte. O metodă mai precisă este datarea rocilor reale în care au fost găsite fosilele. Matricea asemănătoare betonului care înglobează fosila este materialul pe care Granger și echipa sa îl analizează.

„Sterkfontein are mai multe fosile de Australopithecus decât orice alt loc din lume”, a declarat Granger, scrie EurekAlert. „Dar este greu să le datezi precis. Oamenii s-au uitat la fosilele de animale găsite în apropierea lor și au comparat vârstele elementelor din peșteră, cum ar fi pietrele de curgere, și au obținut o serie de date diferite. Acum, datele noastre rezolvă aceste controverse și arată că aceste fosile sunt vechi – mult mai vechi decât am crezut inițial.”

Un pas spre rezolvarea unui puzzle complex

Granger și grupul de cercetare de la Purdue Rare Isotope Measurement Laboratory (PRIME Lab) studiază așa-numiții nuclizi cosmogeni și ceea ce pot dezvălui despre istoria fosilelor, a elementelor geologice și a rocilor. Nuclizii sunt izotopi extrem de rari produși de razele cosmice – particule cu energie ridicată care bombardează constant Pământul.

Aceste raze cosmice au suficientă energie pentru a provoca reacții nucleare în interiorul rocilor de la suprafața solului, creând noi izotopi radioactivi în cristalele minerale.

Pe lângă noile date de la Sterkfontein bazate pe nuclizii cosmogeni, echipa de cercetare a realizat hărți ale depozitelor din peșteră și a arătat cum fosilele de animale de vârste diferite ar fi fost amestecate în timpul săpăturilor din anii 1930 și 1940, ceea ce a dus la decenii de confuzie.

Vârsta fosilelor contează pentru că influențează înțelegerea oamenilor de știință asupra peisajului viu din acea perioadă. Cum și unde au evoluat oamenii, cum s-au integrat în ecosistem și cine sunt cele mai apropiate rude ale lor, sunt întrebări urgente și complexe. Plasarea fosilelor de la Sterkfontein în contextul lor adecvat este un pas spre rezolvarea întregului puzzle.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Paleontologii au descoperit fosilele celui mai mare dinozaur prădător din Europa

Un set aproape complet de fosile ce aparțin speciei Triceratops Horridus a fost descoperit de cercetători

Fosilele bine conservate, o consecință a schimbărilor climatice din trecut

Premieră în studiul fosilelor. Semințele au încolțit într-un con de brad păstrat în chihlimbar

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase