Cum arăta „primul român”? Chipul reconstruit cu oase vechi de peste 30.000 de ani

Chipul primului om modern din Europa a fost dezvăluit. Acesta a trăit în urmă cu 35.000 de ani în pădurile antice din Munții Carpați în ceea ce este astăzi România.

Reconstruirea artistică – un chip care ar putea fi deopotrivă bărbat sau femeie – este bazat pe fragmentele osoase descoperite în Peștera cu Oase, situate în sud-vestul Carpaților. Trăsăturile feței indică faptul că exista o legătură strânsă între europenii timpurii și strămoșii africani, deși nu a fost posibilă stabilirea sexului.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Richard Neave, artistul care a reconstruit trăsăturile faciale, s-a bazat pe măsurători detaliate cu fragmentele de oase, dar și pe experiența sa îndelungată cu țesuturile moi ale feței și modul în care acestea învăluie craniul.

O culoare a pielii mai închisă decât europenii din zilele noastre

Reconstruirea a fost făcută în 2009 pentru seria BBC 2 „The Incredible Human Journey”, care documentează originile și evoluția umană, de la locul de naștere din Africa și rutele de migrație care au dus la popularea celor mai îndepărtate colțuri ale lumii.

Imaginile cu reconstrucția feței „primului european modern” pot fi accesate AICI.

Culoarea pielii nu poate fi stabilită de pe urma oaselor unui individ, însă oamenii de știință au speculat că tenul era probabil mai închis decât europenii din zilele noastre, fapt ce reflectă originea africană mai recentă.

Chipul „primului european modern” este destul de bizar

Chipul „primului european modern” este destul de bizar, a spus dr. Alice Roberts. „Sunt om de știință și sunt obiectiv, dar mă uit la fața sa și mă gândesc Doamne, chiar mă uit la chipul cuiva care a trăit în urmă cu 40.000 de ani”, a adăugat Roberts, antropolog la Universitatea din Bristol, Marea Britanie.

Fragmentele osoase de la primul european modern au fost descoperite treptat în 2002 și 2003 în Peștera cu Oase.

Cercetătorii au datat oasele cu radiocarbon, rezultând o vechime între 34.000 și 36.000 de ani în urmă, pe vremea când Europa era ocupată atât de Omul de Neanderthal, care trăia în regiune de zeci de mii de ani, cât și de oamenii moderni – adică Homo sapiens – care ajunseseră recent prin intermediul unei rute de migrație din Africa prin Orientul Mijlociu.

Cum au arătat oamenii moderni care s-au răspândit în Europa

Deși craniul împărtășește multe dintre trăsăturile moderne ale anatomiei umane, reconstruirea arată și trăsături mai arhaice, cum ar fi molari proeminenți, fapt ce i-a făcut pe cercetători să sugereze că acest craniu ar fi aparținut unui hibrid între Homo sapiens și Neanderthal. Totuși, ideea a fost contestată de alți experți.

Erik Trinkaus, profesor de antropologie la Universitatea din Washington, Missouri și unul dintre primii specialiști care au studiat oasele în detaliu, a declarat că maxilarul este cea mai veche fosilă umană modernă. „Materialul este primul care documentează în mod cert cum au arătat oamenii moderni care s-au răspândit în Europa”, a precizat Trinkaus, pentru Independent.

Homo sapiens au ajuns în Europa în urmă cu 35.000 de ani

Omul de Neanderthal a trăit în Europa timp de 300.000 de ani, trecând prin numeroase ere glaciară înaintă să dispară în urmă cu 25.000 de ani. Nimeni nu este sigur cum s-a întâmplat asta. Primele fosile au fost găsite în 1856 în valea Neander, în apropiere de Dusseldorf, Germania. Neanderthalienii erau avansați din punct de vedere social, dar nu ar fi lăsat în urmă opere de artă, decorațiuni sau bijuterii. Totuși, arheologii au descoperit un flaut și au testat abilitățile lor de a produce unelte, sugerând o sofisticare mai mare decât s-a crezut inițial.

Homo sapiens au ajuns în Europa în urmă cu 35.000 de ani, fiind în competiție cu Omul de Neanderthal timp de 10.000 de ani. Studiile ADN au sugerat că cele două specii nu s-au intersectat genetic, însă și aceste informații au fost contestate. Primele rămășițe de Homo sapiens au fost găsite în 1868 într-o peșteră din Dordogne, Franța.

Unul dintre studiile care detaliază fragmentele găsite la Peștera cu Oase poate fi accesat aici.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Unelte găsite într-o peșteră de Neanderthal sugerează existența unei industrii preistorice

Nasul mare ar putea fi rezultatul unei gene moștenite de la neanderthalieni

Urmele primilor Homo sapiens europeni, descoperite în România

Dispariția Omului de Neanderthal, explicată prin tendința acestuia de a se reproduce cu Homo Sapiens