Cea mai veche dovadă a ciumei în Marea Britanie a fost descoperită

Cea mai veche dovadă a ciumei în Marea Britanie a fost descoperită în rămășițe umane vechi de 4.000 de ani, identificate în situri funerare din Epoca Bronzului, aflate în Cumbria și Somerset.

Urme ale bacteriei Yersinia pestis au fost descoperite în dinții unor indivizi de la monumentul inelar de la Levens Park, lângă Kendal, și Charterhouse Warren, în Mendips, un sit unde cel puțin 40 de bărbați, femei și copii au fost dezmembrați și îngropați într-un puț natural, potrivit The Guardian.

• Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa,…
• Vieți marcate de lepră: conducători, poeți și un gest rar de devoțiune

Descoperirile arată că un focar de ciumă care a măturat Eurasia la începutul Epocii Bronzului s-a răspândit spre nord-vest și peste mare până în Marea Britanie, cu mii de ani înainte de apariția primelor cazuri documentate de boală în această țară, în timpul epidemiei Ciumei lui Iustinian din anul 541 d.Hr.

ADN-ul a indicat prezența bacteriei ciumei

„Aceasta este cea mai timpurie ciumă descoperită în Marea Britanie”, a declarat Pooja Swali, primul autor al studiului publicat în Nature Communications și doctorandă la Institutul Francis Crick din Londra.

Dovezile pentru epidemia străveche au apărut atunci când Swali și colegii săi au analizat ADN-ul care se ascunde în pulpa dentară a 34 de schelete din cele două situri funerare. Materialul de la o femeie, cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, înmormântată la monumentul din Cumbria, a fost testat pozitiv pentru bacteria ciumei, alături de doi copii, cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani, de la Charterhouse Warren.

Din cauză că ADN-ul se degradează rapid atunci când este expus elementelor, este posibil ca alți indivizi de la locurile de înmormântare să fi fost, de asemenea, infectați, dar nu au fost detectați de teste. Datarea cu radiocarbon de la aceste situri a arătat că cei trei oameni au trăit aproximativ în același timp, acum 4.000 de ani.

„Am avut momentul meu de Eureka, dar nu aveam cu cine să îl împărtășesc. A fost un moment de uimire. Acesta este cel mai timpuriu genom al ciumei din Marea Britanie”, a declarat Swali.

Trei persoane au fost infectate cu o formă de Yersinia pestis

Analizele ADN au arătat că toate cele trei persoane au fost infectate cu o formă de Yersinia pestis, care nu avea genele yapC și ymt întâlnite la tulpinile ulterioare. Gena ymt a permis răspândirea ciumei prin purici, fapt ce a dus la forma bubonică a bolii. Aceasta a declanșat pandemii devastatoare, cum ar fi Moartea Neagră, care a ucis jumătate din populația europeană în secolul al XIV-lea.

„Descoperirea ciumei a fost complet neașteptată, deoarece această boală nu lasă urme pe schelet. În acest moment nu suntem siguri cum se potrivesc aceste noi dovezi în povestea a ceea ce s-a întâmplat în sit și dacă ar putea exista sau nu o legătură între boală și violență”, a declarat profesorul Rick Schulting, arheolog la Universitatea Oxford și coautor al studiului.

Dr. Pontus Skoglund, un alt autor și șeful laboratorului de genomică antică de la Crick, a declarat că ADN-ul antic poate ajuta la identificarea și reconstituirea focarelor de boli infecțioase care, altfel, ar rămâne necunoscute.

Vă mai recomandăm și: 

Părul ar putea prezice riscul de boli cardiovasculare

Cercetătorii au descoperit primul ADN antic al culturii Swahili

Oamenii de știință au găsit legăturile dintre poluarea solului și bolile de inimă

Arheologii au descoperit o groapă comună preistorică, plină cu schelete decapitate