Home » Istorie » O limbă secretă pierdută de 3.000 de ani, descoperită de arheologi

O limbă secretă pierdută de 3.000 de ani, descoperită de arheologi

Publicat: 23.11.2023

Un text scris într-o limbă secretă pierdută a fost descoperit în Turcia, întins pe zeci de mii de tablete de lut antice, scrise în timpul Imperiului Hitit, în al doilea mileniu î.Hr.

Nimeni nu știe încă ce spune ciudatul text cuneiform, dar acesta pare să fie într-o limbă secretă pierdută de peste 3.000 de ani.

Experții spun că idiomul misterios este diferit de orice alt limbaj scris antic găsit în Orientul Mijlociu, deși pare să aibă rădăcini comune cu alte limbi anatoliene-indo-europene.

Însemnările enigmatice încep la sfârșitul unui text ritualic cultic scris în hitită, cea mai veche limbă indo-europeană cunoscută, după o introducere care se traduce prin „De acum înainte, citește în limba țării Kalašma”.

O limbă secretă pierdută, redescoperită în Turcia

Kalašma face referire la o societate organizată din Epoca Bronzului, care probabil se afla în marginea nord-vestică a mult mai marelui Imperiu Hitit în Anatolia antică, la o distanță considerabilă de capitala Hattusa, unde a fost ulterior descoperită această tabletă de lut.

Potrivit lui Andreas Schachner, șeful Excavațiilor Arheologice la Ruinele Hattusa, prima dată când a ținut în mână tableta, a simțit greutatea importanței sale. În mod specific, a observat că tableta de lut era remarcabil de bine conservată în comparație cu cele peste 25.000 găsite în același sit în ceea ce este acum Boğazköy, Turcia.

Timp de peste un secol, istorici, arheologi și lingviști au lucrat împreună pentru a descoperi și traduce arhiva incredibilă a tratatelor regale, a corespondenței politice și a textelor legale și religioase din Hattusa.

O descoperire nu tocmai surprinzătoare

În timp ce majoritatea acestor tablete erau scrise în cuneiforma hitită, experții care lucrau pe același sit au descoperit și alte limbi. Aceste scripturi par să provină de la diferite grupuri etnice care odinioară se aflau în umbra Imperiului Hitit, în timpul domniei sale în mare parte a Anatoliei între 1650 și 1200 î.Hr.

Faptul că a fost descoperită o limbă secretă pierdută este interesant, deși nu prea surprinzător. „Hitiții erau unici în interesul lor de a înregistra ritualuri în limbi străine”, explică Schwemer.

Și nu doar din motive științifice. Se pare că Imperiul Hitit se închina la mii de zei și zeițe. Pe măsură ce hitiții cucereau tot mai mult teritoriu pe peninsula mare dintre Marea Neagră și Marea Mediterană, istoricii suspectează că Imperiul a adoptat noi religii ca o modalitate de a aduce noi subiecți în rândurile sale.

Arătând respect față de alte religii, Schachner spune că Imperiul spera, probabil, să câștige respect în timpul expansiunii sale. Potrivit istoricului anatolian antic Tülin Cengiz, arhivele regale din Hattusa menționează zeități de la distanțe atât de îndepărtate precum Siria și Mesopotamia.

„Adoptarea acestor zei fără un pantheon propriu indică existența unei culturi a toleranței”, scrie Cengiz.

De ce au adoptat hitiții o limbă secretă pierdută?

În regatul hitit antic, pare să fi fost scopul solemn și unic al supușilor să se închine stăpânilor lor divini în schimbul sănătății, hranei și fericirii, scrie Science Alert. Cercetătorii suspectează că arhivele regale ale Imperiului au fost o modalitate de a consolida acel „cult de stat” și de a oferi o imagine detaliată a atenției acordate zeilor și zeițelor.

Imperiul a împrumutat idei, cum ar fi sistemele de scriere cuneiformă, tradițiile și religiile, probabil ca o modalitate de a-și extinde influența. De exemplu, Kalašmans au ajuns să lupte pentru hitiți împotriva Imperiului Egiptean într-o bătălie din 1274 î.Hr.

În prezent, nu există fotografii disponibile ale tabletei recent descoperite cu scrieri kalašmaice, deoarece experții încă lucrează la traducerea ei. Schwemer și colegii săi speră să-și publice rezultatele împreună cu imagini ale descoperirii lor în cursul anului viitor.

Lumea așteaptă cu sufletul la gură să vadă ce este scris pe tabletă.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Câți ani trăiau dinozaurii?

Au trecut 25 de ani de când a fost lansată Stația Spațială Internațională

Arme complexe, identificate într-un sit arheologic vechi de 31.000 de ani din Belgia

Când au început oamenii să vorbească?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase