5-14 octombrie 1582, cele zece zile care n-au existat

Calendarul cu care suntem obișnuiți nu a existat dintotdeauna. Calendarele s-au schimbat din motive politice, precum și pentru a reflecta mai bine înțelegerea noastră asupra anului. Dintre aceste schimbări fac parte și cele zece zile care n-au existat.

În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian. Înainte de acesta, cea mai mare parte a lumii romane și a Europei au folosit calendarul iulian, introdus de Iulius Caesar în 45 î.Hr.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Deși calendarul iulian funcționase perfect din punct de vedere al calendarelor, a existat o problemă la calcularea datei Paștelui, despre care Conciliul de la Niceea, în 325 d.Hr., hotărâse să cadă în prima duminică de după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Câteva secole mai târziu, s-a observat că data echinocțiului de primăvară stabilită de conciliu, 21 martie, s-a îndepărtat de echinocțiul de primăvară real.

Pentru a încerca să lege calendarul de anul solar (timpul necesar pentru ca Pământul să se învârtă în jurul Soarelui), calendarul iulian a avut un an bisect la fiecare patru ani, în care a fost adăugată o zi în plus. Problema a fost că, deoarece anul solar real este de 365,24219 zile, calendarul iulian rapid (de fapt, incredibil de lent) câștigă o zi la fiecare 314 ani, explică IFL Science.

Iată cele zece zile care n-au existat vreodată

Pentru a ține seama de mutarea echinocțiului și a solstițiului, atunci când a fost introdus calendarul gregorian, s-a decis ca lumea să ignore pur și simplu anumite zile. Luna octombrie a fost aleasă de către Biserică pentru a evita evenimentele din calendarul creștin, iar după sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi din 4 octombrie a avut loc trecerea la calendarul gregorian, „teleportând” pe toată lumea în data de 15 octombrie. Acestea sunt cele zece zile care n-au existat niciodată.

Papa Grigore ar fi schimbat data cu 13 zile pentru a compensa desincronizarea, dar după calculele matematicienilor și ale oamenilor de știință, a schimbat-o doar cu 10.

Deși Biserica Catolică a adoptat calendarul în 1582, a fost una dintre cele mai timpurii care a adoptat calendarul, ceea ce a dus la mari discrepanțe între cele două calendare. Cei care au adoptat mai târziu calendarul gregorian (Marea Britanie, SUA și Canada au făcut trecerea în 1752) au trebuit să sară peste mai multe zile, Turcia pierzând 13 zile în 1926 și 1927.

Vă recomandăm să citiți și:

Dovada că lumea în care trăim este doar o simulare

Știri importante: cercetătorii au înțeles cum torc pisicile!

Oamenii de știință spun că descoperirea vieții extraterestre în Univers este „doar o chestiune de timp”

Au dovedit matematicienii că există Dumnezeu? Intelectualul din secolul XX care s-a apropiat cel mai mult