Un cavaler în „armură strălucitoare” mânuind o sabie sau o lance este o imagine emblematică a Evului Mediu, dar această perioadă a cunoscut și apariția unor arme mai avansate, printre care și armele de foc capabile să tragă gloanțe. Ar putea o armură medievală să oprească gloanțe?
Ar putea o armură medievală să oprească gloanțe? Să aflăm ce au de spus experții!
Perioada medievală, cunoscută și sub numele de Evul Mediu, este aproximativ delimitată între anii 500 și 1500 d.Hr., deși există dezbateri asupra acestor limite. Deși Evul Mediu este asociat în special cu Europa, unii istorici aplică acest termen și regiunilor din Orientul Mijlociu și China.
Praful de pușcă a fost inventat în China, posibil acum aproximativ 1.200 de ani, iar armele care îl foloseau s-au răspândit treptat în Eurasia, ajungând să fie utilizate în Europa înainte de secolul al XIV-lea.
În paralel, s-au dezvoltat diferite tipuri de armuri, dintre care cea mai cunoscută este armura de plăci. Aceasta era compusă din plăci metalice interconectate care acopereau întregul corp al unui războinic. Armura de plăci a fost utilizată pentru prima dată în Europa în secolul al XIII-lea, devenind dominantă în secolul al XV-lea, conform Muzeului Metropolitan de Artă din SUA.
În timpul Evului Mediu, întâlnirile cavalerilor cu armele de foc erau relativ rare. „Armele de foc au existat în perioada medievală, între secolele XIII și XV, dar erau mult mai puțin utilizate decât în secolele următoare”, a declarat Jonathan Tavares, curator la Institutul de Artă din Chicago (SUA).
Cu toate acestea, chiar dacă armele de foc nu erau frecvent întâlnite, este posibil ca armurile medievale să fi oferit o anumită protecție împotriva gloanțelor.
Potrivit profesorului Roger Pauly, de la Universitatea Centrală din Arkansas (SUA), în perioada 1380-1600 s-a desfășurat o adevărată „cursă tehnologică” între armurieri și meșteșugarii care fabricau arme de foc. Pe măsură ce armele de foc au evoluat, armurierii au început să fabrice armuri mai rezistente, iar în replică, fabricanții de arme au îmbunătățit armele, sporindu-le viteza, raza de acțiune și puterea de pătrundere.
Ar putea o armură medievală să oprească gloanțe? Depindea de mai mulți factori: calitatea armurii – armurile noi și bine realizate aveau șanse mai mari să reziste; tipul și puterea armei de foc – pistoalele medievale, în special cele mai vechi sau mai mici, aveau dificultăți în a penetra o armură de calitate superioară.
Armele de foc medievale nu aveau puterea celor moderne, iar frecvența tragerii era mult mai mică.
Au existat câteva experimente moderne pe armuri dintr-o perioadă puțin ulterioară Evului Mediu. În 2017, un grup de cercetători care a colaborat cu emisiunea Nova a creat o replică a unei armuri din secolul al XVI-lea, precum și o replică a unei arme de foc din acea perioadă. Rezultatul a fost surprinzător: plăcile armurii au fost capabile să oprească un glonț, scrie Live Science.
Astăzi, armurile moderne, precum vestele antiglonț, funcționează prin încetinirea impactului proiectilelor și absorbirea forței acestora. Potrivit Institutului Național pentru Standarde și Tehnologie din SUA, „atunci când un glonț lovește o vestă antiglonț, fibrele puternice și stratificate ale armurii încetinesc glonțul și distribuie forța impactului”.
În Evul Mediu, însă, armurile nu erau atât de sofisticate. Tavares a explicat că majoritatea armurilor capabile să oprească un glonț au fost dezvoltate după perioada medievală.
Dacă armurierii europeni încercau să țină pasul cu dezvoltarea armelor de foc, situația era diferită în China. Potrivit profesorului Peter Lorge, de la Universitatea Vanderbilt (SUA), „armurile medievale chineze nu par să fi evoluat ca răspuns la armele de foc”.
Unul dintre motive ar putea fi costul ridicat al armurilor rezistente la gloanțe. Armatele medievale chineze erau formate din mase mari de soldați proveniți din rândul populației comune, iar protecția individuală era mai puțin fezabilă din punct de vedere economic.
În plus, în China existau deja arme de foc primitive, precum „lancea de foc”, un tub umplut cu praf de pușcă, capabil să lanseze bucăți de metal sau alte resturi.
Deși unele armuri medievale puteau oferi o protecție limitată împotriva armelor de foc timpurii, majoritatea armurilor capabile să le reziste gloanțelor au fost dezvoltate după Evul Mediu. Evoluția armurilor și a armelor de foc a fost o cursă continuă între ofensivă și defensivă, dar costurile ridicate au făcut ca protecția împotriva gloanțelor să fie accesibilă doar celor mai bogați războinici.
Arheologii au descoperit rămășițele primei bazilici romane din Londra
Cercetătorii au folosit un „nas electronic” pentru a studia mirosul mumiilor egiptene
Dovezi ale canibalismului, vechi de 18.000 de ani, au fost descoperite într-o peșteră din Polonia
Test de cultură generală. Care erau contraceptivele egiptenilor antici?