Oamenii de știință au făcut o descoperire „senzațională” într-unul dintre cele mai faimoase situri paleolitice din Austria, care aruncă lumină asupra vieții de zi cu zi înainte de apogeul ultimei ere glaciare. Ei au descoperit două zone de prelucrare distincte în care mamuții erau probabil măcelăriți pentru hrană, iar oasele lor erau folosite pentru a crea unelte.
Deși Langmannersdorf an der Perschling se numără printre cele mai recente situri paleolitice în comparație cu alte locuri precum Willendorf și Krems, acesta se mândrește cu un număr semnificativ de oase de mamut care au fost examinate recent.
După descoperirea sitului Langmannersdorf la începutul secolului al XX-lea, Josef Bayer a efectuat cercetări detaliate între 1919 și 1920. Echipa sa a descoperit două tabere de vânători de mamuți. Peste un secol mai târziu, Institutul Arheologic Austriac a efectuat o investigație amănunțită. Conținutul acestor zone dens aglomerate a dezvăluit activități diferite.
În prima tabără, dovezile au arătat că cel puțin doi mamuți au fost dezmembrați. În cea de-a doua tabără, cercetătorii au excavat rămășițele a trei animale, inclusiv colți compleți și fragmentați, potrivit unui comunicat al Institutului Arheologic Austriac.
„Acest lucru indică faptul că fildeșul a fost prelucrat aici, posibil pentru fabricarea de vârfuri de proiectil din fildeș de mamut, o practică întâlnită în această perioadă”, a declarat institutul.
Recunoscând că mamuții au furnizat materii prime pentru unelte, îmbrăcăminte și adăpost, Institutul Arheologic Austriac a identificat zonele în care aceste animale au fost prelucrate.
„Faptul că aici nu găsim doar oase individuale, ci zone intens utilizate în care au fost prelucrate mai multe animale, a depășit cu mult așteptările noastre”, a explicat Marc Händel de la Institutul Arheologic Austriac al Academiei Austriece de Științe, potrivit InterestingEngineering.
Oamenii de știință au analizat acum aceste două situri, obținând informații valoroase despre viața primilor oameni în timpul ultimei ere glaciare.
Un studiu recent a explorat două zone separate, la aproximativ 15 metri distanță, care conțineau rămășițe de mamut. O zonă prezenta urme de măcelărire, indicând diferite tehnici de prelucrare. Cealaltă pare să fi fost destinată confecționării de unelte, unde primii vânători au confecționat vârfuri de săgeți din colți de mamut.
Institutul arheologic austriac utilizează în prezent metode interdisciplinare moderne pentru a analiza materialul la filiala sa din Krems.
Aceste metode includ analiza uneltelor de piatră și a urmelor de măcelărie, examinarea ADN-ului antic și a izotopilor stabili din dinți și oase, precum și determinarea radiometrică a vârstei și modelarea paleogeografică. Comunicatul de presă precizează că „reconstituirile paleoambientale” oferă o perspectivă fără precedent asupra condițiilor de viață din acea epocă.
La finalizarea analizei, descoperirile vor fi transferate la Muzeul Național de Istorie din Viena. O selecție a rămășițelor va fi expusă la Muzeul de Istorie Locală Perschling.
Institutul a explicat că săpăturile de la Langmannersdorf fac parte dintr-un proiect de cercetare. Acest efort mai amplu urmărește să studieze „vânătoarea și utilizarea mamuților și să urmărească dezvoltarea populațiilor de mamuți” în timpul contactului inițial dintre oameni și mamuți în această regiune a Europei în urmă cu 25 000 de ani.
Situri de acumulare a oaselor de mamut au fost identificate în Polonia, Republica Cehă și Austria. Oamenii de știință sunt interesați să evalueze schimbările climatice și ecologice de acum 35.000 și 25.000 de ani.
Un bărbat s-a „trezit” cu 3 schelete de mamut în pivniță
O firmă americană de biotehnologie încearcă să readucă la viață mamuții lânoși
O companie australiană a creat chifteaua de mamut
Molar de mamut, vechi de 10.000 de ani, pus la vânzare pe Internet