Home » Istorie » Fosilele dezvăluie modul tragic în care a murit o pasăre acum 120 de milioane de ani

Fosilele dezvăluie modul tragic în care a murit o pasăre acum 120 de milioane de ani

Fosilele dezvăluie modul tragic în care a murit o pasăre acum 120 de milioane de ani
Foto: O'Connor et al., Palaeontologia Electronica, 2025
Publicat: 09.12.2025

Anatomiștii spun adesea că fiecare cadavru spune o poveste, iar același lucru este valabil și pentru fosile. Ce arată acestea despre modul tragic în care a murit o pasăre acum 120 de milioane de ani?

Deși animalele sunt moarte de milioane de ani, timpul lasă în urma lor indicii stranii, transformându-le trupurile într-o amprentă a vieții pe care au dus-o. Așa se face că uneori apar descoperiri care pur și simplu nu au logică.

Un exemplu nou dezvăluie modul tragic în care a murit o pasăre în urmă cu 120 de milioane de ani, găsită cu gâtul plin de pietricele. Pasărea, de mărimea unei vrăbii, numită acum Chromeornis funkyi, avea dinți mari în vârful ciocului, asemănători cu cei ai unei rude fosile mai mari, Longipteryx, dar în rest era complet diferită. Pentru dr. Jingmai O’Connor, curator asociat la Field Museum din Chicago (SUA), era clar că este o specie nouă, dar nu se aștepta la ce avea să descopere la o analiză atentă.

Modul tragic în care a murit o pasăre acum 120 de milioane de ani: înecată cu sute pietricele

În interiorul gâtului se afla o masă de pietricele minuscule. Modul în care se fosilizaseră arăta că nu ajunseseră acolo după moarte, ci că tocmai ele ar fi provocat moartea, blocând esofagul păsării și sufocând-o. Marea întrebare este cum au ajuns acolo.

„Primul meu gând a fost că erau pietre de pipotă, dar era extrem de neobișnuit ca masa să fie în esofag. Am presupus că masa fusese împinsă în sus din sistemul digestiv, dar cu cât studiam mai mult, cu atât îmi era mai clar că această acumulare de pietre era neobișnuită în orice privință: poziție, mărime, proporții, volum”, a declarat O’Connor pentru IFL Science. Pietrele din pipotă (gastrolite) încă sunt folosite de animale moderne pentru digestie. Ele acționează ca un mojar intern, ajutând la mărunțirea hranei, o practică comună la reptile și păsări.

Problema e că, din miile de fosile găsite la păsări din același grup, niciuna nu arată dovezi ale existenței unei pipote. O’Connor și echipa au analizat toate fosilele cunoscute cu gastrolite pentru a vedea dacă această pasăre era prima descoperită cu o astfel de adaptare. Au calculat numărul și dimensiunea medie a pietrelor raportat la mărimea păsărilor pentru a face o comparație. Rezultatul a arătat clar că nu era vorba de pietre de pipotă.

O fosilă cu adevărat ciudată

Pentru început, micul Chromeornis avea peste 800 de pietricele în gât, mult peste orice valoare normală. În plus, unele nici măcar nu erau pietre, ci bile minuscule de argilă. O fosilă cu adevărat ciudată. De fapt, spune O’Connor, nu a auzit niciodată ca cineva să fi găsit pietre în gâtul unui animal fosilizat. Ce s-a întâmplat atunci?

O posibilă explicație este boala. Păsările moderne pot avea comportamente bizare când sunt bolnave, inclusiv să înghită materiale neobișnuite. Dacă masa de pietricele i-a provocat un disconfort major, pasărea ar fi putut încerca să o regurgiteze, doar ca aceasta să rămână blocată, comprimând esofagul și căile respiratorii.

Descoperirea unei cauze clare a morții într-o fosilă este rară, dar se întâmplă. „Am publicat despre o altă pasăre enantiornithină cu un ou păstrat în interior (Avimaia). Și acel ou era neobișnuit, coaja era prea subțire, așa că am concluzionat că pasărea a murit de retenție de ou”, a spus O’Connor. De asemenea, ea a studiat o altă pasăre fosilizată, Yanornis, care avea intestinul blocat.

Alte fosile spectaculos conservate, precum celebrii dinozauri luptători din Mongolia sau dragonul adormit Mei long, dezvăluie morți subite cauzate de îngropare rapidă: prăbușirea unei dune sau o erupție vulcanică.

Studiul a fost publicat în revista Palaeontologica Electronica.

Vă recomandăm să citiți și:

Matriarhatul este complet pierdut? Ce ne spune știința despre rolul femeilor în preistorie

Intestinul unei mumii mexicane a dezvăluit o lume microbiană antică uimitoare

Mormintele primilor creștini din Polonia, scoase la lumină lângă o așezare medievală

Nava Endurance a lui Shackleton nu era construită pentru expediții polare, relevă o nouă analiză

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase