Home » Natură » Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit

Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit

Publicat: 23.05.2022

Peste 90% dintre coralii din Marea Barieră care au fost studiați anul acesta au albit, acesta fiind cel de-al patrulea astfel de eveniment în masă. Albirea este cauzată de încălzirea globală, dar cu toate acestea este primul eveniment de albire de la fenomenul meteorologic La Nina, care este asociat cu răcirea temperaturilor Oceanului Pacific. Autoritatea Maritimă a Marelui Recif de Corali a afirmat în raportul anual că 91% din suprafața examinată a fost afectată.

Albirile din 2016, 2017 și 2020 au afectat două treimi din corali faimosului recif din coasta de est a Australiei. Acest fenomen este determinat de răspunsul la temperaturile în creștere. Potrivit lui David Wachenfeld, cercetător principal în cadrul Autorității și cel care are în subordine reciful este de părere că reciful și coralii își pot reveni de pe urma acestor evenimente, arată Phys.org.

„Indicatorii timpurii spun că mortalitatea nu va fi atât de mare”, a spus acesta. „Sperăm să vedem majoritatea coralilor albiți recuperați și că, în ciuda fenomenului, rata de mortalitate să nu fie atât de mare”. Evenimentele similare din 2016 și 2017 au condus la „un procent destul de mare al mortalității”.

Modul în care este afectată Marea Barieră de Corali

Simon Bradshaw, cercetător în cadrul Consiliului pentru Climă, un grup australian care supraveghează schimbările climatice spune că acest raport demonstrează faptul că supraviețiurea recifului depinde de modul în care vom gestiona încălzirea globală în următoarele decenii.

„Este cumplit, dar și tulburător”, a comentat Bradshaw. „Vedem cum Marea Barieră de Corali trece prin niște momente critice”. Decembrie 2021, prima lună din vara Emisferei Sudice a fost cea mai călduroasă lună, din 1900. Un „val maritim de căldură” s-a instalat la finalul lui februarie, mai completa rasportul.

O delegație a Națiunilor Unite a vizitat reciful în luna martie pentru a evalua dacă încadrarea recifului în Patrimoniul Mondial ar trebui să fie ridicată – pe fondul ravagiilor făcute de încălzirea globală.

Prejudiciile cauzate de încălzirea globală

În iulie anul trecut, Australia a obținut suficient sprijin internațional pentru a amâna încercarea UNESCO, organizația culturală a Națiunilor Unite, de a retrograda statutul de patrimoniu mondial al recifului la – „în pericol”, din cauza daunelor cauzate de schimbările climatice.

Marele Recif de Corali se compune din aproximativ 10% dintre ecosistemele de recife de corali din lume și a fost numită așa din cauza pericolelor numeroare pe care le prezenta navigatorilor din secolul al XVIII-lea. Rețeaua de peste 2.500 de recife acoperă 348.000 de kilometri pătrați.

Coralul se compune din animali minuscule numite polipi și care sunt hrănite de algele microscopice care trăiesc în interiorul recifului. Acestea sunt foarte sensibile la schimbările de temperatură. Algele oferă recifului culorile caleidoscopice specifice și produc zaharuri prin fotosinteză, ceea ce asigură coralului majoritatea nutrienților de care are nevoie.

Temperaturile în creștere ale oceanelor transformă aceste chimicale pe care algele le produc în toxine – coralul devinind astfel alb. Ultima albire poartă amintirea diferențelor politicilor climatice din cadrul politicienilor australieni.

Politici și acțiuni pentru stoparea acestui fenomen

Guvernarea conservatoare nu are atât de multe obiective privitoare la stoparea emisiilor de carbon, prin comparație cu opoziția de centru-stânga. Primul-ministru Scott Morrison și partidul acestuia speră să reducă emisiile australiene de la 26%, la 28% până în 2030.

Morrison a fost amplu criticat la Conferința Climatică a ONU din noiembrie 2021 pentru eșecul de a realiza unele obiective mai îndrăznețe care să combată cumva acest fenomen care mai devreme sau mai târziu ne va afecta pe toți.

Vă mai recomandăm și:

Marea Barieră de Corali, lovită de al șaselea eveniment de albire în masă

Carbonul și schimbările climatice într-o lume străveche a ghețarilor. Cum au afectat Pământul?

Încălzirea globală și exploatarea terenurilor vor duce la incendii de vegetație mai extreme

Lamantinii mor de foame în ecosistemele afectate de criza climatică. Scene macabre descrise de cercetători

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii
Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii
Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat cu mașina?
Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat cu mașina?
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?