Cum ne-ar putea ajuta balenele în lupta cu schimbările climatice?

Balenele pot transporta o mulțime de material organic în jurul planetei noastre cu ajutorul corpurilor lor masive și al cantității uriașe de excremente. Asta ar putea face din balene un valoros rezervor de carbon, sugerează cercetătorii.

Biologul marin Heide Pearson de la Universitatea de Sud din Alaska analizează literatura științifică într-o nouă lucrare publicată în Trends in Ecology and Evolution, ca să evalueze cât de mult impact ar putea să aibă aceste mamifere gigantice asupra schimbărilor climatice.

• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
• Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu…

„Balenele albastre și balenele herring sunt cele mai mari două animale care au existat vreodată pe Pământ. Mărimea și longevitatea le permit să exercite efecte puternice asupra ciclului carbonului. Asta se întâmplă prin stocarea mai eficientă a carbonului decât animalele mici, prin ingerarea unor cantități extreme de pradă și prin producerea unor volume mari de deșeuri”, au explicat Pearson și echipa în lucrare, potrivit Science Alert.

Rolul balenelor mari în ciclul carbonului

Marile balene, care includ rechinul-balenă și cașalotul, joacă un rol semnificativ în pompa biologică de carbon a oceanului, contribuind la ciclul carbonului între ocean și atmosferă.

Unele dintre aceste mamifere marine pot trăi chiar și 200 de ani. Având în vedere că încercările artificiale de folosire a adâncurilor oceanice pentru a capta carbonul „pierd” aproximativ 75 % din stoc în jumătate din acest timp, aceasta este o perioadă propice pentru a bloca cantități de carbon de mărimea unei balene.

Marile balene consumă în fiecare zi aproximativ patru procente din greutatea lor. Acestea se hrănesc cu krill și plancton, ceea ce face ca balenele albastre să cântărească în jur de 2000 de kilograme.

Cantitatea mare de excremente care rezultă hrănesc apoi planctonul, care plutește la suprafața oceanului și reține dioxidul de carbon, cu nutrienți altfel inaccesibili, precum fierul sau azotul. Peștii krill se hrănesc cu acest plancton, transmițând substanțele nutritive și carbonul către numeroasele animale care se hrănesc la rândul lor cu aceștia, inclusiv pinguinii, păsările, focile, alți pești și, bineînțeles, balenele.

De asemenea, roiurile de krill joacă un rol în pompa biologică de carbon, depozitele lor de excremente trimițând carbon în adâncurile oceanului.

Fertilizarea naturală a oceanului, un fapt datorat balenelor

Înainte ca vânătoarea industrială de balene să diminueze drastic biomasa marilor balene cu aproximativ 80%, balenele asigurau o mare parte din această fertilizare naturală a oceanului. Unele estimări sugerează că, înainte ca populațiile lor să fie decimate, cașaloții din Oceanul Sudic au ajutat la eliminarea a aproape două milioane de tone de CO2 pe an; acum însă, acest număr este mai aproape de 200.000 de tone.

Mamiferele gigantice reciclează carbonul și în alte moduri, mai dramatice, prin scufundarea pe fundul oceanului la moartea lor. Aici, biomasa lor devine hrană pentru o serie întreagă de alte animale, reținând carbonul în adâncul apei.

Există, de asemenea, o mare bandă transportoare de balene. Majoritatea acestor specii de balene migrează de la zonele de hrănire bogate în nutrienți la zonele de reproducere sărace în nutrienți, distribuind nutrienții pe măsură ce se deplasează.

„Luând în considerare că balenele au unele dintre cele mai lungi migrații de pe planetă, acestea pot influența dinamica nutrienților și ciclul carbonului la scara bazinelor oceanice”, scriu Pearson și echipa.

Vânătoarea de balene a dus la reducerea cantității de carbon transportat de acestea

Înainte de vânătoarea industrială de balene, balenele albastre transportau aproximativ 140 de kilotone de carbon pe an în emisfera sudică, stimulând activitatea biologică în zonele lor de reproducere, care altfel ar fi fost sărace în nutrienți. În prezent, această cantitate este mai apropiată de 0,51 kilotone.

Raportul menționează că există încă multe necunoscute, inclusiv incertitudini legate de cantitatea de CO2 pe care balenele o elimină în atmosferă.

În plus, majoritatea estimărilor impactului lor de până acum nu au inclus toate speciile de balene mari. Prin urmare, Pearson și colegii săi îndeamnă la continuarea cercetărilor pentru a completa aceste lacune și pentru a oferi o mai bună înțelegere a modului în care să includem balenele în eforturile noastre de atenuare.

Vă mai recomandăm și: 

Balenele cu cocoașă au fost scoase de pe lista speciilor pe cale de dispariție

Balenele înghit microplastice într-un număr îngrozitor de mare

Studiu îngrijorător. Oceanul ar putea stoca mult mai puțin carbon decât am sperat

O companie italiană lansează prima „baterie cu dioxid de carbon”. Care sunt beneficiile?