Ce s-a întâmplat când cercetătorii au transplantat neuroni umani la șoareci?

Neurocercetătorii din China au realizat un progres major în lupta împotriva depresiei și a altor tulburări mintale, reușind să creeze neuroni dopaminergici din celule stem pluripotente umane, capabili să vizeze regiuni specifice ale creierului și să repare circuitele neuronale asociate dispoziției. Celulele în cauză? Neuronii dopaminergici de tip A10. Ce s-a întâmplat când cercetătorii au transplantat neuroni umani la șoareci?

Neuronii dopaminergici de tip A10 se găsesc într-o zonă a creierului numită aria tegmentală ventrală, care are un rol esențial în senzațiile de recompensă și motivație. Celulele stem pluripotente umane au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă. Oamenii de știință au reușit să le ghideze spre a deveni neuroni dopaminergici asemănători A10 printr-o combinație de factori: inhibitor Notch (care blochează calea de semnalizare Notch), factor neurotrofic derivat din celulele gliale (o proteină ce stimulează creșterea celulară) și acid ascorbic (vitamina C). În 32 de zile, aceste ingrediente au determinat transformarea celulelor stem în neuroni asemănători A10, crescând totodată și numărul acestora.

• Oamenii de știință au creat un spray care oprește sângerarea în mai puțin de o secundă
• Depresia ar putea fi avertismentul timpuriu al creierului pentru boala Parkinson și demență

Ulterior, oamenii de știință au transplantat neuroni umani la șoareci. Rezultatele au fost spectaculoase: nu doar că noii neuroni semănau și se comportau ca cei naturali, dar odată implantați au format conexiuni cu regiunile-țintă ale creierului și au restaurat circuitele responsabile de dispoziție și motivație. Efectul? Șoarecii normali au prezentat o reducere a anxietății, iar cei deprimați au manifestat comportamente asemănătoare celor induse de antidepresive.

Cu alte cuvinte, neuronii transplantați au reparat circuitele cerebrale deteriorate responsabile de reglarea dispoziției, subliniază IFL Science.

Cercetătorii au transplantat neuroni umani la șoareci

Deși este pentru prima dată când această strategie este folosită împotriva depresiei, conceptul nu este complet nou. În 2020, alte echipe de cercetători au utilizat celule stem umane pentru a genera celule beta pancreatice capabile să producă insulină, reușind să trateze șoareci cu diabet sever. La fel, celulele stem neuronale au fost folosite pentru a repara măduva spinării, unde au format conexiuni funcționale cu rețeaua neuronală a gazdei. Terapia cu celule stem se conturează astfel drept o descoperire promițătoare pentru mai multe afecțiuni.

Importanța studiului devine clară dacă privim amploarea problemei: depresia majoră (MDD) este cea mai răspândită tulburare neuropsihiatrică și, potrivit estimărilor, va deveni până în 2030 a treia cea mai mare boală globală. Aproximativ o treime dintre pacienți suferă de forme rezistente la tratament, în care terapiile standard nu dau rezultate semnificative.

Tratarea depresiei s-a dovedit dificilă. Noi abordări, precum utilizarea psihedelicelor (ex. psilocibina), au arătat efecte rapide, dar nu toate cazurile au răspuns pozitiv, unele chiar agravând simptomele. Un alt exemplu este ketamina, care reduce semnalele neuronale asociate ideii de renunțare, dar are mecanisme și efecte secundare proprii.

Un nou tratament împotriva depresiei

Cum cauzele depresiei sunt multiple și variate, fiecare tratament țintește alt mecanism. Totuși, dovezile actuale indică faptul că anhedonia (incapacitatea de a simți plăcere) este legată de disfuncționalități în căile dopaminergice ale recompensei. De aceea, această tehnică de transplant celular, care reconstruiește efectiv circuitele neuronale deteriorate, ar putea avea un avantaj semnificativ față de medicamentele administrate sistemic, reducând riscul de efecte adverse „în afara țintei”.

Echipa de cercetare subliniază însă că este nevoie de multe etape până la aplicarea clinică. În prezent, numărul de neuroni asemănători A10 obținuți este relativ mic, ceea ce impune optimizarea „rețetei” pentru a crește randamentul și a limita celulele nedorite. Totodată, activitatea acestor neuroni ar putea fi amplificată.

De asemenea, depresia este o tulburare complexă, iar modelele animale nu pot reproduce integral tabloul uman, ceea ce înseamnă că vor fi necesare teste suplimentare pe mai multe modele înainte de a trece la studii clinice pe oameni.

Studiul a fost publicat în revista Cell Stem Cell.

Vă recomandăm să citiți și:

Mitul sării „naturale”: Este mai sănătoasă decât sarea de masă?

Este adevărat că pocnitul degetelor provoacă artrită?

Cupluri împreună, dar separate: Fenomenul „Living apart together” ia amploare

Câte simțuri au oamenii cu adevărat? Nu sunt doar 5!