COVID-19 poate declanșa anticorpi care atacă organismul

Infecția cu virusul care provoacă COVID-19 poate declanșa anticorpi care atacă organismul și care durează mult după infecția și recuperarea inițială chiar și în rândul persoanelor care au avut simptome ușoare sau care nu au avut simptome, potrivit cercetătorilor de la Cedars-Sinai.

Descoperirile sunt publicate în Journal of Translational Medicine.

• 8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit…
• De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?

Atunci când oamenii sunt infectați cu un virus sau alt agent patogen, corpul lor eliberează proteine ​​numite anticorpi care detectează substanțele străine și le împiedică să invadeze celulele. În unele cazuri, totuși, oamenii produc anticorpi care pot ataca propriile organe și țesuturi ale corpului în timp.

Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit boala COVID-19 poate declanșa anticorpi care atacă organismul până la șase luni după ce persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 s-au recuperat complet. Înainte de acest studiu, cercetătorii știau că cazurile severe de COVID-19 pot stresa atât de mult sistemul imunitar încât sunt produși auto-anticorpi.

Covid-19 produce anticorpi care atacă organismul în mod similar cu unele boli autoimune

Acest studiu este primul care raportează nu numai prezența crescută a autoanticorpilor după o infecție ușoară sau asimptomatică, ci și persistența acestora în timp.

„Aceste modele de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care continuă să dezvolte afecțiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a spus Justyna Fert-Bober, dr. cercetător în cadrul Departamentului de Cardiologie de la Institutul Inimii Smidt și coautor principal al studiului.

Pentru a-și desfășura studiul, echipa de cercetare Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecții anterioare cu SARS-CoV-2. Ei au comparat probe de sânge de la acești indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoși înainte de pandemie.

Toți cei cu infecție confirmată cu SARS-CoV-2 au avut niveluri crescute de autoanticorpi. Unii dintre autoanticorpi au fost găsiți și la persoanele cu boli în care sistemul imunitar își atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul și artrita reumatoidă.

„Am găsit semnale ale activității autoanticorpilor care sunt de obicei legate de inflamația cronică și de leziuni care implică anumite sisteme de organe și țesuturi, cum ar fi articulațiile, pielea și sistemul nervos”, a spus Susan Cheng, director al Institutului de Cercetare pe Îmbătrânirea sănătoasă în cadrul Departamentului de Cardiologie de la Institutul Inimii Smidt și coautor principal al studiului.

Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte autoanticorpi

Unii dintre autoanticorpi au fost asociați cu boli autoimune care afectează de obicei femeile mai des decât bărbații. În acest studiu, totuși, bărbații au avut un număr mai mare de autoanticorpi decât femeile.

„Pe de o parte, această constatare este paradoxală, având în vedere că afecțiunile autoimune sunt de obicei mai frecvente la femei. Pe de altă parte, este de asemenea oarecum de așteptat, având în vedere tot ceea ce știm despre bărbații care sunt mai vulnerabili la cele mai severe forme de COVID-19”, a spus Fert-Bober, citat de EurekAlert.

Echipa de cercetare este interesată de extinderea studiului pentru a căuta tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenți și persistă la persoanele cu simptome COVID-19 pe durată lungă. Deoarece acest studiu a fost pe oameni infectați înainte de apariția vaccinurilor, cercetătorii vor examina, de asemenea, dacă autoanticorpii sunt generați în mod similar la persoanele cu infecții revoluționare.

„Dacă putem înțelege mai bine aceste răspunsuri cu autoanticorpi și modul în care infecția cu SARS-CoV-2 declanșează și conduce aceste răspunsuri variabile, atunci ne putem apropia cu un pas de identificarea modalităților de a trata și chiar de a preveni dezvoltarea acestor efecte la oamenii cu risc”, a spus Cheng.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce apare prima: tusea sau febra? Un studiu analizează ordinea simptomelor COVID-19

Oamenii au băut atât de mult în timpul pandemiei de COVID-19 încât nevoia pentru transplanturi de ficat a crescut

Unui bărbat i s-a scurs lichid cefalorahidian din nas timp de 9 luni după un test pentru SARS-CoV-2

Care sunt efectele vaccinurilor Pfizer, Moderna sau AstraZeneca în lumea reală