Nu toți fumătorii înrăiți fac cancer pulmonar. Cercetătorii cred că știu de ce

Fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, tutunul fiind vinovat pentru până la 90% dintre decesele cauzate de cancerul pulmonar în SUA. Și atunci cum de nu toți fumătorii înrăiți se îmbolnăvesc?

Fără niciun dubiu, cel mai sigur mod de a te proteja împotriva cancerului pulmonar este evitarea fumatului, și totuși, în același timp, este adevărat și faptul că nu toți fumătorii înrăiți sunt sortiți să dezvolte cancer.

• Sonda Voyager 1 comunică în sfârșit cu Pământul după luni bune de mesaje fără sens
• Oamenii de știință au folosit Inteligența Artificială pentru a edita ADN-ul uman

De fapt, marea majoritate nu sunt. Oamenii de știință s-au întrebat de mult timp de ce se întâmplă asta, iar un nou studiu întărește ideea că genetica ar putea fi o parte din răspuns.

Fumătorii înrăiți, protejați de către materialul genetic?

Printre persoanele care fumează, dar care nu dezvoltă niciodată cancer pulmonar, cercetătorii au descoperit un avantaj inerent. Celulele care le căptușesc plămânii par a fi mai puțin susceptibile de a suferi mutații în timp, scrie Science Alert.

Descoperirile sugerează că genele de reparare a ADN-ului sunt mai active în rândul anumitor persoane, ceea ce le poate proteja împotriva apariției cancerului, chiar și atunci când aceste persoane fumează în mod regulat.

Studiul a folosit profiluri genetice prelevate din bronhiile a 14 persoane care nu au fumat niciodată și a 19 persoane care fumează puțin, moderat sau foarte mult.

Celulele de suprafață colectate din plămânii participanților au fost secvențiate individual pentru a măsura mutațiile din genomurile lor.

„Aceste celule pulmonare supraviețuiesc timp de mulți ani, chiar decenii și, astfel, pot acumula mutații atât pe măsură ce îmbătrânești, cât și pe măsură ce fumezi mai mult”, explică epidemiologul și pneumologul Simon Spivack, de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din SUA.

„Dintre toate tipurile de celule ale plămânilor, acestea sunt printre cele mai susceptibile de a deveni canceroase”, a spus Spivack.

Deteriorarea ADN-ului din plămâni

Potrivit autorilor, descoperirile „demonstrează fără echivoc” că mutațiile din plămânul uman cresc odată cu vârsta naturală, iar în rândul fumătorilor, deteriorarea ADN-ului este și mai semnificativă.

Fumul de tutun a fost asociat de mult timp cu declanșarea deteriorării ADN-ului în plămâni, dar noul studiu a constatat că nu toți fumătorii sunt afectați la fel.

În timp ce numărul de țigări fumate de o persoană a fost legat de o creștere a ratelor de mutație celulară, după echivalentul a aproximativ 23 de ani de fumat câte un pachet pe zi, riscul se plafonează.

„Fumătorii înrăiți nu au avut cel mai mare număr de mutații”, spune Spivack.

„Datele noastre sugerează că acești indivizi au supraviețuit atât de mult timp în ciuda fumatului intens deoarece au reușit să suprime acumularea ulterioară a mutațiilor. Această nivelare a mutațiilor ar putea rezulta din faptul că acești oameni au sisteme foarte competente pentru repararea daunelor ADN-ului sau pentru detoxifierea fumului de țigară”, a continuat el.

Descoperirile ar putea explica de ce 80-90% dintre cei care fumează de foarte mult timp nu dezvoltă niciodată cancer pulmonar. De asemenea, acestea ar putea explica de ce dezvoltă tumori și unii oameni care nu fumează deloc.

Capacitatea organismului de a „face curățenie” în plămâni

În timp ce fumul toxic de tutun pare să declanșeze mutații celulare suplimentare în plămân, transformarea acestor mutații în tumori depinde de cât de bine poate organismul să repare ADN-ul sau să reducă daunele acestuia.

Genele care au sarcina de a repara ADN-ul pot fi moștenite sau dobândite, iar oprirea genelor de reparare a fost asociată cu dezvoltarea tumorilor, în cercetările anterioare.

Genele nu sunt singurii factori care influențează riscul de cancer al unei persoane. Factorii de mediu precum dieta pot influența, de asemenea, nutrienții din organism care influențează dezvoltarea tumorilor.

Ceea ce face ca corpul unui individ să fie mai bun la repararea ADN-ului este încă în discuție și este probabil complicat, dar noile descoperiri sugerează că acest proces este strâns legat de dezvoltarea cancerului pulmonar.

„Acum dorim să dezvoltăm noi teste care să măsoare capacitatea cuiva de reparare sau detoxifiere a ADN-ului, ceea ce ar putea oferi o nouă modalitate de a evalua riscul de cancer pulmonar”, spune geneticianul Jan Vijg.

Studiul a fost publicat în Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Scanerele cerebrale ultra-puternice i-ar putea ajuta pe cei cu Parkinson. Iată cum!

Decesele cauzate de alcool au crescut în pandemie, arată un nou studiu

Probleme de fertilitate la femei, asociate cu stresul. Ce au descoperit cercetătorii?

Ce se întâmplă cu nivelul zahărului din sânge atunci când mănânci pâine?