Home » Știință » Ciudat, dar adevărat! Lacrimile femeilor pot reduce agresivitatea bărbaților

Ciudat, dar adevărat! Lacrimile femeilor pot reduce agresivitatea bărbaților

Publicat: 24.12.2023

Un nou studiu arată că lacrimile femeilor conțin substanțe chimice care blochează agresivitatea la bărbați. Cercetarea, condusă de Shani Agron, de la Institutul de Științe Weizmann (Israel), arată că mirosirea lacrimilor de femeie duce la o reducere a activității cerebrale legate de agresiune, ceea ce se traduce printr-un comportament mai puțin agresiv.

Studiul a fost publicat în PLOS Biology.

Este cunoscut faptul că agresiunea masculină la rozătoare este blocată atunci când acestea miros lacrimile femelelor. Acesta este un exemplu de semnalizare socială cu substanțe chimice, un proces comun la animale, dar mai puțin comun (sau mai puțin înțeles) la oameni.

Mirosirea lacrimilor de femeie blochează comportamentul agresiv al bărbaților

Pentru a determina dacă mirosirea lacrimilor de femeie are același efect la oameni, cercetătorii au expus un grup de bărbați la lacrimile emoționale ale unor femei sau la o soluție salină în timp ce jucau un joc între două persoane. Jocul a fost conceput pentru a provoca comportament agresiv față de celălalt jucător, despre care li s-a spus bărbaților că trișează.

Când aveau ocazia, bărbații puteau să se răzbune pe celălalt jucător făcându-l să piardă bani. Bărbații nu știau ce miroseau și nu puteau face diferența între lacrimi și soluția salină, ambele fiind lipsite de miros.

Lacrimile emoționale nu sunt exclusiv umane

Comportamentul de răzbunare agresiv în timpul jocului a scăzut cu peste 40% după ce bărbații au mirosit lacrimile emoționale ale femeilor. Când s-a repetat totul într-un scaner RMN, imaginile funcționale au arătat că două zone ale creierului legate de agresiune, cortexul prefrontal și cortexul anterior, deveneau mai active atunci când bărbații erau provocați în timpul jocului, dar nu deveneau la fel de active în aceleași situații când bărbații miroseau lacrimile.

În mod individual, cu cât diferența în această activitate cerebrală era mai mare, cu atât mai rar jucătorul se răzbuna în timpul jocului. Găsirea acestei legături dintre lacrimi, activitatea cerebrală și comportamentul agresiv sugerează că semnalizarea socială cu substanțe chimice este un factor în agresiunea umană, nu doar o ciudățenie animală.

„Am descoperit că, la fel ca la șoareci, lacrimile umane conțin un semnal chimic care blochează agresiunea masculilor de aceeași specie. Acest lucru contrazice ideea că lacrimile emoționale sunt exclusiv umane”, au conchis autorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Medicamentele pentru alergii ar putea ajuta la tratarea cancerului pulmonar

Test de cultură generală. Cât timp pot oamenii să-și țină respirația sub apă?

Alimentele ultraprocesate nu sunt mai atractive în ochii noștri! Atunci de ce le mâncăm?

Dieta vegană îmbunătățește sănătatea inimii în doar 8 săptămâni, arată un studiu

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Everest, Chimborazo, Mauna Kea: care este cu adevărat cel mai înalt munte din lume?
Everest, Chimborazo, Mauna Kea: care este cu adevărat cel mai înalt munte din lume?
Când au aprins oamenii primul foc din istorie?
Când au aprins oamenii primul foc din istorie?
Un tratament similar cu Ozempic ar putea ajuta în curând pisicile grăsuțe
Un tratament similar cu Ozempic ar putea ajuta în curând pisicile grăsuțe
O substanță din ciocolata neagră ar putea încetini îmbătrânirea
O substanță din ciocolata neagră ar putea încetini îmbătrânirea
Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului
Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului
Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este riscul astăzi
Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este riscul astăzi
O navă spațială NASA de pe orbita planetei Marte s-a deconectat în mod misterios
O navă spațială NASA de pe orbita planetei Marte s-a deconectat în mod misterios
Geminidele ating vârful în weekendul 13 – 14 decembrie 2025. Cum să le vezi?
Geminidele ating vârful în weekendul 13 – 14 decembrie 2025. Cum să le vezi?
Epidemie „fără precedent” de gripă în Marea Britanie
Epidemie „fără precedent” de gripă în Marea Britanie
Fibrele, noul ingredient-vedetă. „Este un nutrient de care oamenii chiar au nevoie”
Fibrele, noul ingredient-vedetă. „Este un nutrient de care oamenii chiar au nevoie”
Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. „A făcut şi el un pact cu diavolul”
Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. „A făcut şi el un pact cu diavolul”
Gigantul Netflix, păcălit cu milioane de dolari de un regizor cunoscut de la Hollywood
Gigantul Netflix, păcălit cu milioane de dolari de un regizor cunoscut de la Hollywood
Locurile din avion pe care pasagerii ar trebui să le evite pe cât posibil
Locurile din avion pe care pasagerii ar trebui să le evite pe cât posibil
Interesul SUA pentru Groenlanda, motiv de panică pentru serviciile secrete daneze
Interesul SUA pentru Groenlanda, motiv de panică pentru serviciile secrete daneze
Unde ajung bagajele pierdute în aeroport?
Unde ajung bagajele pierdute în aeroport?
Oamenii tocmai acum realizează că Pământul are o coadă, care se întinde pe milioane de kilometri
Oamenii tocmai acum realizează că Pământul are o coadă, care se întinde pe milioane de kilometri
Un simplu truc cu lumina dezvăluie căi cerebrale ascunse în detaliu microscopic
Un simplu truc cu lumina dezvăluie căi cerebrale ascunse în detaliu microscopic
Ce a descoperit o echipă de cercetători în structura termică de sub Groenlanda?
Ce a descoperit o echipă de cercetători în structura termică de sub Groenlanda?