Un satelit NASA scos din funcțiune, Relay 2, părea mort de aproape 60 de ani până vara trecută, când a emis, din senin, un impuls de energie extrem de scurt și de puternic.
Într-un interviu acordat revistei New Scientist, unul dintre cercetătorii de la Universitatea Curtin (Australia), care a descoperit semnalul ciudat emis de acest satelit NASA scos din funcțiune, a descris cât de șocat a fost să descopere sursa acestui „strigăt” de energie de doar o nanosecundă.
Astronomul Clancy James și echipa sa foloseau rețeaua de radiotelescoape Australian Square Kilometer Array Pathfinder (ASKAP) atunci când au detectat un semnal atât de intens încât, pentru o fracțiune de secundă, a strălucit mai puternic decât orice altceva pe cerul nopții.
Și mai ciudat a fost faptul că sursa semnalului era atât de aproape de Pământ încât telescoapele ASKAP nu au reușit să se focalizeze simultan asupra acesteia.
„Am fost entuziasmați, crezând că poate am descoperit un nou pulsar sau un alt obiect necunoscut. A fost un impuls radio incredibil de puternic care a eclipsat complet restul cerului pentru o durată foarte scurtă”, a declarat James, citat de Futurism.
Potrivit unui nou studiu aflat în proces de evaluare, cercetătorii au identificat în cele din urmă sursa impulsului: vechiul satelit Relay 2 al NASA. Însă această descoperire a ridicat mai multe semne de întrebare decât a oferit răspunsuri.
Deoarece Relay 2 era inactiv de aproape șase decenii, echipa de la Curtin presupune fie că un obiect s-a ciocnit de satelit, declanșând semnalul, fie că în el s-a acumulat o cantitate uriașă de electricitate de-a lungul anilor, rezultând într-o descărcare electrostatică masivă, un fenomen comparabil cu o scânteie electrică uriașă.
Astrofiziciana Karen Aplin, de la Universitatea din Bristol (Marea Britanie), care nu a fost implicată în cercetare, a subliniat că aglomerația de deșeuri spațiale de pe orbita Pământului face aproape imposibilă identificarea exactă a cauzei, fie ea coliziune sau descărcare electrică. Merită menționat că, pe vremea când Relay 2 era activ, la mijlocul anilor ’60, această problemă a aglomerației orbitale nu exista.
„Într-o lume în care orbita Pământului este plină de gunoaie spațiale, iar tot mai mulți sateliți mici și ieftini nu au protecție adecvată împotriva descărcărilor electrostatice, o astfel de detecție radio ar putea deveni o nouă metodă de evaluare a acestor fenomene în spațiu”, a explicat Aplin.
Un jet cu viteză superluminică, detectat într-o galaxie din Carul Mare
Ce sunt mărgelele portocalii găsite pe Lună?
Sondele Voyager s-au „lovit” de un „zid” fierbinte la marginea Sistemului Solar