Mâncarea picantă nu este o chestiune de gust în sensul tradițional. Senzația de „iuțeală” nu provine din papilele gustative, ci din capsaicină, substanța activă din ardeii iuți, menită inițial să descurajeze mamiferele să consume semințele plantelor.
Capsaicina nu are gust propriu, ci acționează direct asupra sistemului nervos, declanșând o reacție de iritație în gură, gât și pe piele.
În mod normal, corpul interpretează această senzație ca pe un semnal de alarmă: ceva trebuie eliminat rapid. Totuși, mulți dintre noi adoră mâncarea picantă. De ce?
Liam Browne, profesor asociat la UCL, explică faptul că această substanță se leagă de receptorul TRPV1, prezent în neuronii specializați în detectarea pericolelor pentru țesuturi. Când receptorul este activat, se declanșează un răspuns similar cu un „alarmă”: transpirație, lacrimi, nas care curge, toate fiind parte din mecanismele prin care corpul încearcă să elimine iritantul, arată The Guardian.
TRPV1 reacționează și la temperaturi înalte, peste 42 grade Celsius, sau la piperină, substanța activă din piper. Alte alimente picante, precum muștarul sau wasabi, activează alte tipuri de receptori (TRPA1), iar mentolul acționează asupra TRPM8, responsabil pentru senzația de răcoare. Unele plante, precum Euphorbia resinifera, conțin substanțe de 1.000 de ori mai puternice decât capsaicina, suficient de periculoase încât să nu fie nici măcar comestibile.
Oamenii mănâncă ardei iuți de mii de ani, primele dovezi datează din 7000 î. Hr. în America Centrală. Popularitatea lor globală a explodat, iar piața sosurilor picante este în plină expansiune.
O parte dintre noi are variante genetice ale receptorului TRPV1 care îl fac mai puțin sensibil. În plus, expunerea repetată reduce în timp intensitatea senzației, ceea ce ne permite să „antrenăm” toleranța la iute.
Browne spune că plăcerea vine din interpretarea corpului: la început apare senzația de alarmă, dar creierul învață că nu e un pericol real. În timp, senzația devine suportabilă, apoi chiar plăcută. Este un proces similar cu vizionarea filmelor horror sau mersul în rollercoaster – ceea ce cercetătorii numesc „masochism benign”.
Expunerea poate chiar declanșa eliberarea de endorfine, ceea ce explică de ce unele preparate extrem de picante pot produce o stare euforică.
Capsaicina este solubilă în grăsimi, nu în apă. Așadar, apa nu ajută, pentru că substanța rămâne lipită de receptorii din gură. Laptele, iaurtul sau înghețata sunt soluții eficiente deoarece dizolvă și neutralizează substanța. Browne recomandă chiar înghețata cu mentă: are grăsimi care neutralizează capsaicina și activează receptorii TRPM8, oferind senzația de răcoare care atenuează „durerea” provocată de iuțeală.
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Iată de ce putem avea coșmaruri dacă mâncăm prea multă brânză
Condimentele pot reduce apetitul: De ce un pic de iuțeală te ajută să mănânci mai puțin