Ce este ionosfera?

Viaţa aşa cum o ştim pe această planetă a apărut ca urmare a unui cumul de factori: de la poziţia faţă de Soare care a permis existenţa apei în stare lichidă, la elementele chimice potrivite care au constituit „cărmizile” primelor forme de viaţă sau atmosfera pe care o respirăm. Aceasta din urmă se dovedeşte foarte importantă pentru noi, în ea aflându-se oxigenul pe care îl respirăm .

Atmosfera, precum alte straturi ale Terrei, este împărţită la rândul ei în substraturi. Fiecare având un rol specific, fără de care viaţa fie nu ar fi posibilă, fie nu ar mai fi la fel. Unul dintre aceste straturi este ionosfera, un strat dens de particule încărcate electric.

• Cât de repede poate crește un om?
• De ce ne simțim mai bine atunci când înjurăm?

Radiaţiile solare bombardează regiunile superioare ale atmosferei, alterând echilibrul electric al particulelor care sunt suspendate acolo. Masa de electroni liberi şi de atomi încărcaţi electric, ioni, este cea care a dat numele acestui strat: ionosfera.

Concentraţia de atomi ionizaţi din atmosferă nu este constantă, ea fluctuând în funcţie de cantitatea de radiaţii solare care ajung pe Pâmânt. Măsurătorile efectuate cu ajutorul sateliţilor şi cu al baloanelor meteorologice arată că pe timpul zilei, din cauza radiaţiilor, ionosfera are o densitate mai mare faţă de perioada nopţii, atunci când electronii încărcaţi de radiaţii se reunesc cu atomii din jurul lor, notează Live Science.

Ionizarea particulelor din ionosferă este influenţată de două fenomene, primul este cel al vânturilor solare, care îşi au originea pe suprafaţa Soarelui şi, cea de a doua sursă, magnetosfera, fenomenul rezultat de învârtirea miezului planetar din fier şi nichel. Întâlnirea dintre radiaţii solare şi câmpul magentic al Terrei încarcă particulele care compun ionosfera.

Tot în ionosferă apar si aurorele boreale, acestea având loc atunci când radiaţiile solare sunt „împinse” spre cei doi poli ai planetei. În acele regiuni, particulele încărcate se întâlnesc cu compuşii din atmosferă, rezultatul fiind plin de culoare.

„Cauza aurorei boreleale ne este într-o oarecare măsură cunoscută, totuşi, nu este un mister complet rezolvat. De exemplu, ce cauzează o culoare specifică a aurorei, precum violetul, încă scapă înţelegerii noastre”, a explicat Toshi Nishimura, geofizician de la Universitatea Boston.

Citeşte şi: