Home » Natură » Păsările par să fie mai rezistente la stresul termic cauzat de criza climatică, decât au crezut cercetătorii

Păsările par să fie mai rezistente la stresul termic cauzat de criza climatică, decât au crezut cercetătorii

Publicat: 02.01.2021

Schimbările climatice testează rezistența păsărilor din lume. În timp ce speciile tropicale par mai vulnerabile la pierderea habitatelor, dezastrele naturale și dispariția prăzii, noi cercetări sugerează că acestea pot înfrunta destul de bine valurile de căldură.

Noile cercetări au analizat una dintre cele mai comune concluzii ale comunității științifice, anume că păsările tropicale, care trăiesc în deșert, munți și pajiști, sunt mai vulnerabile sa încălzirea climei decât cele care trăiesc în medii mai temperate.

Oamenii de știință au testat toleranța la căldură a 81 de specii de păsări, 23 din medii temperate și 58 din medii tropicale, iar în cele din urmă au descoperit că ambele grupuri au gestionat cu succes creșterea temperaturilor.

Deși este adevărat că păsările din zonele mai temperate rezistă, în medie, mai bine la creșterea temperaturilor, vulnerabilitatea lor la încălzirea climei nu a fost diferită față de cea a speciilor tropicale.

Ce s-a întâmplat cu turturelele atunci când temperaturile au depășit 60 de grade Celsius

„Atât păsările temperate cât și cele tropicale au putut tolera temperaturi de peste 40 de grade Celsius, însă acestea au parte de temperaturi maxime de aproape 30 de grade Celsius în mediile lor de zi cu zi”, a spus Henry Pollock, ecofiziolog la Universitatea din Illinois, Urbana‐Champaign.

Atunci când temperaturile încep să crească, cercetătorii au descoperit că porumbeii și turturelele, ambele specii trăind în regiuni temperate și tropicale, au rămas deosebit de „răcoroase”.

Chiar și atunci când căldura din zi a trecut de 60 de grade Celsius, turturelele au menținut o temperatură corporală cu 14 grade Celsius mai scăzută decât temperatura aerului. La fel ca porumbeii, turturelele pot înfrunta căldura prin „transpirația” pasivă, astfel permițând apei să se evapore de-a lungul pielii. La fel ca fluturarea rapidă a aripilor, acest lucru necesită multă energie.

„Pur și simplu o concluzie superficială”

Însă transpirația turturelelor necesită o sursă constantă de apă, iar multe regiuni din lume se confruntă cu secete tot mai frecvente și intense odată cu schimbările climatice, potrivit Science Alert.

„Dacă cineva crede că păsările tropicale se vor descurca pentru că nu se vor supraîncălzi, aceasta ar fi pur și simplu o concluzie superficială. Încălzirea va afecta cel mai probabil în mod indirect păsările tropicale, prin impactul asupra resurselor lor și structura pădurilor tropicale. Așadar, probabil că nu vor suferi din cauza expunerii la căldură, însă efectele vor fi mult mai indirecte”, a explicat Jeff Brawn, de la Universitatea din Illinois.

Efecte precum foamea și deshidratarea. În timp ce creaturile cu sânge calde, precum păsările, ar putea avea o rezistență remarcabilă la căldură, oamenii de știință se tem că temperaturile crescute vor duce la un declin al prăzii acestora, creaturile cu sânge rece.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce au aflat cercetătorii după ce au deconstruit „ceasul biologic” care reglează cântecul păsărilor

Păsări gigantice zburau deasupra Antarcticii în urmă cu 40-50 de milioane de ani

ONU recunoaște pentru prima oară că schimbările climatice reprezintă un factor major în criza refugiaților

Criza climatică doboară încă un record. A fost cea mai caldă vară din istorie pentru emisfera nordică

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O echipă de astronomi ar fi descoperit o verigă lipsă din evoluție galaxiilor
O echipă de astronomi ar fi descoperit o verigă lipsă din evoluție galaxiilor
Titi Aur la „Podcast cu Prioritate” #92 by ProMotor: „Mașină bună și ieftină nu există”
Titi Aur la „Podcast cu Prioritate” #92 by ProMotor: „Mașină bună și ieftină nu există”
Un studiu masiv arată că poluarea aerului crește riscul de Alzheimer în rândul vârstnicilor
Un studiu masiv arată că poluarea aerului crește riscul de Alzheimer în rândul vârstnicilor
Cindy Crawford și secretul îmbătrânirii frumoase: Cum se menține în formă la 60 de ani?
Cindy Crawford și secretul îmbătrânirii frumoase: Cum se menține în formă la 60 de ani?
Un studiu a identificat cel mai eficient și economic sistem de încălzire pentru locuințe
Un studiu a identificat cel mai eficient și economic sistem de încălzire pentru locuințe
Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere
Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere
Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?