Home » Istorie » Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea

Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea

Publicat: 10.03.2021

Fosile de neanderthalieni, descoperite într-o peșteră din Belgia, despre care se crede că aparțin ultimilor supraviețuitori ai speciei descoperite vreodată în Europa, sunt mai vechi cu mii de ani decât se credea anterior.

Datarea anterioară cu radiocarbon a rămășițelor din Peștera Spy a stabilit că proveneau de acum 24.000 de ani, însă noile teste împing vârsta lor și mai înapoi, cu între 44.200 și 40.600 de ani în urmă.

GALERIE FOTO

Cercetarea a fost publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences și a fost realizată de o echipă de cercetători din Belgia, Marea Britanie și Germania.

Co-autorul principal al studiului, Thibaut Deviese, de la Universitatea din Oxford și Universitatea Aix-Marseille, a declarat pentru AFP că alături de colegii lui a dezvoltat o metodă mai robustă de pregătire a probelor prelevate, care a fost mai bună în excluderea potențialelor contaminări externe.

Cunoașterea momentului în care au dispărut cele mai apropiate rude umane ale noastre este un pas important pentru a înțelege mai multe despre natura și capacitățile lor, precum și despre motivul din cauza căruia au dispărut în timp ce strămoșii noștri au prosperat.

Noua datare a neanderthalienilor s-a făcut tot cu radiocarbon

Noua metodă de cercetare încă se bazează pe datarea cu radiocarbon, considerată mult timp standardul de aur al datării arheologice, dar rafinează modul în care sunt colectate eșantioanele, potrivit MSN.

Toate ființele vii absorb carbonul din atmosferă și din hrana lor, inclusiv forma radioactivă carbon-14, care se degradează în timp.

Deoarece plantele și animalele încetează să mai absoarbă carbon-14 atunci când mor, cantitatea rămasă în momentul datării stabilește când au trăit.

Când analizează oseminte, oamenii de știință extrag partea compusă din colagen, deoarece este organică.

„Ceea ce am făcut noi reprezintă un pas mai departe”, a spus Deviese, cu referire la faptul că mostrele recoltate pot fi contaminate de mediul din mormânt sau prin cleiurile folosite pentru lucrările expuse în muzee.

Astfel, echipa a căutat elementele de bază ale colagenului, molecule numite aminoacizi și, în special, a selectat aminoacizi individuali specifici care ar putea fi siguri că erau parte a colagenului.

Fosile de oameni de Neanderthal din alte două situri au vârste comparabile

Pentru a confirma noua metodă, autorii cercetării au datat și specimene neanderthaliene din alte două situri belgiene, Fonds-de-Foret și Engis, obținând vârste comparabile.

„La aproape două secole după descoperirea rămășițelor unui copil neanderthalian în Engis, am putut să îi stabilim o vârstă fiabilă”, a afirmat co-autorul Gregory Abrams, de la Centrul Arheologic Peștera Scladina din Belgia.

Între timp, secvențierea genetică a putut să demonstreze că un os din umărul scheletic al unui neanderthalian, datat anterior cu 28.000 de ani în urmă, a fost puternic contaminat cu ADN bovin, ceea ce sugerează că osul a fost conservat cu un adeziv din oase de bovine.

De ce este importantă datarea corectă a fosilelor

„Datarea este esențială în arheologie. Fără un cadru fiabil al cronologiei nu putem fi cu adevărat încrezători în înțelegerea relațiilor dintre neanderthalieni și Homo sapiens”, a adăugat Tom Higham, de la Universitatea din Oxford.

Cercetătorul a precizat că anumite utilizări ale instrumentelor de piatră au fost atribuite neanderthalienilor și au fost interpretate ca un semn al evoluției lor cognitive.

Dacă linia cronologică a neanderthalienilor este împinsă înapoi, atunci uneltele din piatră și alte creații paleolitice ar trebui reexaminate pentru a determina dacă au fost într-adevăr realizate de oamenii de Neanderthal.

Vă recomandăm să citiți și:

Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri

Un dinte de neanderthal a dezvăluit o legătură neștiută cu oamenii moderni

Cum s-au cunoscut Homo Sapiens şi Omul de Neanderthal. Descoperire de excepţie făcută într-o peşteră din Munţii Altai – FOTO+VIDEO

ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică