Home » Natură » Oamenii sunt practic lipsiți de apărare. De ce nu ne atacă animalele sălbatice mai des?

Oamenii sunt practic lipsiți de apărare. De ce nu ne atacă animalele sălbatice mai des?

Oamenii sunt practic lipsiți de apărare. De ce nu ne atacă animalele sălbatice mai des?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 14.07.2021

„Le este mai frică de tine decât îți este ție de ele” este o vorbă deseori folosită pentru a-i liniști pe cei care pornesc în drumeții prin păduri vaste locuite de prădători feroce. Însă, oamenii sunt mult mai lenți și slabi decât marii prădători, precum urșii sau leii de munte. Așadar, ce împiedică aceste bestii să se înfrupte din orice om care le iese în cale?

Există câteva motive pentru faptul că oamenii nu sunt atacați foarte des de animale sălbatice. Din punct de vedere fiziologic, oamenii au evoluat să fie bipezi.

„Există un nivel de amenințare aici. Atunci când ne uităm la alte primate, spre exemplu, cimpanzei sau gorile, acestea se ridică pe două picioare pentru a fi amenințătoare. Un aspect mai impunător este amenințător, iar asta e o  cale ușoară de a informa prădătorii că ești periculos”, a explicat John Hawks, paleoantropolog la Universitatea din Wisconsin-Madison, SUA.

„Este un fel de cacealma. Însă, prădătorii mai au și alte motive să ne lase în pace”

Locomoția bipedă ar putea face oamenii să pară mai mari și mai amenințători pentru alte specii, însă are și dezavantaje. De obicei, locomoția bipedă este mult mai lentă, ceea ce înseamnă că oamenii nu pot sub nicio formă să alerge mai repede decât o creatură pe patru picioare, potrivit lui Hawks.

„Este un fel de cacealma. Prădătorii ne văd impunători și presupun că suntem mult mai puternici decât suntem cu adevărat. Însă, prădătorii mai au și alte motive să ne lase în pace”, a adăugat Hawks.

Primatele mai mari, cum ar fi oamenii și cimpanzeii, trăiesc în grupuri și au adoptat strategia apărării agresive, care funcționează de obicei împotriva prădătorilor. Faptul că suntem sociabili ne-a ajutat să rămânem în siguranță, în afară de beneficiile locomoției bipede.

Tehnologia umană a avansat, iar noi am devenit mortali

Pe măsură ce tehnologia umană a avansat, noi am dezvoltat un arsenal de arme avansate, precum săgeți și puști, ce pot fi folosite de la distanță. Cu aceste arme, oamenii au devenit atât de mortali încât au început să inițieze atacurile împotriva prădătorilor.

Un alt motiv pentru care oamenii sunt atacați atât de rar de animale sălbatice este faptul că numărul acestora a scăzut. „Foarte mult timp, noi am încercat, de fapt, să eliminăm prădătorii mari din peisajul pe care îl folosim”, a spus Justin Suraci, om de știință la Conservation Science Partners, organizație științifică non-profit situată în California, citat de Live Science.

Prădătorii mari și habitatele lor au suferit pierderi majori în Statele Unite înainte și în timpul secolului XX, înainte de adoptarea Legii Speciilor în pericol de dispariție din 1973. Spre exemplu, oamenii au vânat și au otrăvit lupii (Canis lupus) până aproape de dispariție, iar pumele (Puma concolor) au dispărut de pe întreaga jumătate estică a Americii de Nord, cu excepția unei populații mici în Florida.

Prădătorii din alte zone intens populate de oameni s-au confruntat cu probleme similare. Potrivit lui Suraci, animalele care au scăpat din calea oamenilor au învățat, cel mai probabil, să se teamă de specia noastră. „Din motive foarte logice, unii dintre acești prădători mai mari au dobândit o frică sănătoasă de oameni în același mod în care orice specie-pradă s-ar teme de prădătorii săi”, a adăugat Suraci.

„Frica față de oameni este foarte pozitivă în mai multe privințe”

Suraci crede că această frică ar putea avea și un avantaj. Această frică ar putea ajuta la prevenirea conflictelor între oameni și animalele sălbatice. Prădătorii mari au nevoie de mult spațiu, iar într-o lume dominată de oameni aceștia trebuie să trăiască în pace alături de oameni.

„Frica față de oameni este foarte pozitivă în mai multe privințe. Ne oferă oportunitatea de a împărtăși spații cu aceste animale, să facem drumeții în locuri în care trăiesc urși, pume și lupi, fără să avem parte de vreun impact negativ”, a adăugat Suraci.

Cu alte cuvinte, „frica sănătoasă” a prădătorilor ne-ar putea ajuta să coexistăm „atât timp cât suntem conștienți de prezența lor”. Într-adevăr, este important să fim prudenți atunci când plecăm în drumeții în regiuni în care prădătorii mari trăiesc. Spre exemplu, în pădurile locuite de urși, oamenii ar trebui să se plimbe în grup și să vorbească răspicat sau să facă zgomote pentru a alerta animalele din apropiere și pentru a le oferi îndeajuns de mult timp încât să fugă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un urs curios a atacat un elicopter

Un bărbat din Florida a reuşit să afle după 25 de ani din ce specie era rechinul care l-a atacat

Un pescar a fost aproape înghițit de viu de o balenă cu cocoașă. „Până aici mi-a fost, o să mor”

Rămășițele unui bărbat dispărut, descoperite în stomacul unui crocodil uriaș într-un stat australian

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cercetătorii au aflat ce anume determină mărimea creierului la animale și nu este ce au crezut până acum
Cercetătorii au aflat ce anume determină mărimea creierului la animale și nu este ce au crezut până acum
Cum se protejau de Soare oamenii preistorici? Făceau aceștia cancer de piele?
Cum se protejau de Soare oamenii preistorici? Făceau aceștia cancer de piele?
Viața din adâncurile oceanului are o sursă de hrană secretă la care cercetătorii nu se așteptau
Viața din adâncurile oceanului are o sursă de hrană secretă la care cercetătorii nu se așteptau
Premieră istorică: Calculatoarele cuantice deschid calea către fuziunea nucleară
Premieră istorică: Calculatoarele cuantice deschid calea către fuziunea nucleară
Ce vor să afle oamenii de știință cu ajutorul „smartwatch-urilor” pentru plante?
Ce vor să afle oamenii de știință cu ajutorul „smartwatch-urilor” pentru plante?
Cercetătorii au identificat o substanță care ar cauza Alzheimer
Cercetătorii au identificat o substanță care ar cauza Alzheimer
Test de cultură generală. Ce înseamnă etichetele de pe fructe?
Test de cultură generală. Ce înseamnă etichetele de pe fructe?
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
Un studiu dezvăluie „paradoxul cremei de protecție solară”. Ce recomandă specialiștii?
Un studiu dezvăluie „paradoxul cremei de protecție solară”. Ce recomandă specialiștii?
O terapie bizară, prin care oamenii sunt îngropați de vii, a luat amploare în Rusia
O terapie bizară, prin care oamenii sunt îngropați de vii, a luat amploare în Rusia
Uniunea Europeană a majorat puternic importurile de gaze naturale din Rusia
Uniunea Europeană a majorat puternic importurile de gaze naturale din Rusia
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
Care este orașul din lume în care este ilegal să mori?
Care este orașul din lume în care este ilegal să mori?
Una dintre cele mai iubite brânzeturi din lume, în pericol din cauza valurilor de căldură
Una dintre cele mai iubite brânzeturi din lume, în pericol din cauza valurilor de căldură
Republica Moldova primește 120 de milioane de euro de la Uniunea Europeană
Republica Moldova primește 120 de milioane de euro de la Uniunea Europeană
Emmanuel Macron avertizează țările europene că strategiile militare separate sunt o „absurditate”
Emmanuel Macron avertizează țările europene că strategiile militare separate sunt o „absurditate”
Rocile străvechi dezvăluie elementul care a influențat masiv Pământul în urmă cu 3,1 miliarde de ani
Rocile străvechi dezvăluie elementul care a influențat masiv Pământul în urmă cu 3,1 miliarde de ani
Pentru prima dată, cercetătorii au văzut cum s-a „născut” o bucată din scoarța oceanică a Pământului
Pentru prima dată, cercetătorii au văzut cum s-a „născut” o bucată din scoarța oceanică a Pământului