Conținutul secret al unor scrisori între Maria-Antoaneta și presupusul iubit, dezvăluit după aproape 220 de ani

O echipă de cercetători din Franța a elucidat misterul unor scrisori, vechi de aproape 220 de ani, între Maria-Antoaneta și presupusul său iubitul.

Maria Antoaneta, ultima regină a Franței, a rămas la 228 de ani de la executare o figură controversată și fascinantă. Există o mulțime de mituri și teorii despre ea, printre altele faimoasă fiind și propoziția „lăsați-i să mănânce cozonac”, din timpul Revoluției franceze, adresată celor care sufereau de foame. În realitate, această afirmație nu a fost niciodată rostită de ea.

• La apogeul erei glaciare, oamenii au construit adăposturi din oase de mamut
• Cicero, „omul universal” care a marcat istoria Romei: „Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât…

Există, de asemenea, mistere legate de Maria Antoaneta, cum ar fi corespondența secretă între regina născută în Austria și contele suedez Axel von Fersen.

Contele von Fersen era un prieten apropiat al Mariei Antoaneta și s-a zvonit că ar fi fost amantul ei. Scrisorile datează din iunie 1791 și august 1792, chiar în mijlocul Revoluției Franceze, când familia regală a fost ținută sub supraveghere atentă la Palatul Tuileries, care nu mai există în prezent.

Fersen a ajutat la organizarea plecării spre Varennes, însă familia regală nu a reușit să fugă din Franța. Astfel, istoricii sperau că în aceste scrisori se vor regăsi secrete ale relației lor și detalii despre planul de plecare.

În scrisori se găseau cuvinte și propoziții întregi, cenzurate la mult timp după ce fuseseră scrise, iar secretul lor a fost păstrat timp de aproape 220 de ani. Inovațiile tehnologice au permis ca secretele din acele scrisori să fie dezvăluite în cele din urmă, iar descoperirile sunt raportate în revista Science Advances.

Scrisori de amor sau strategie politică?

Una dintre scrisori, datată în 4 ianuarie 1792, conține cuvinte precum „iubit”, „prieten tandru”, „adora” și „nebun” care arată o relație foarte strânsă între cei doi. De asemenea, sugerează că unele dintre foile scrise de Maria-Antoaneta erau de fapt copii ale originalelor. Analizând raporturile cupru-fier și zinc-fier din cerneluri în textele originale și din copii, oamenii de știință au putut spune că von Fersen a fost cel care a făcut copiile.

Mai mult, cercetarea a dezvăluit identitatea cenzorului. Nu era vreun membru al familiei von Fersen, ci însuși Axel von Fersen. Cercetătorii, coordonați de Anne Michelin, de la Centrul pentru Cercetare și Conservare al Universității Sorbona, cred că acest lucru sugerează că scrisorile aveau o puternică valoare sentimentală și/ sau politică pentru contele suedez.

„Un alt aspect interesant al studiului, prin identificarea lui Fersen drept cenzor, este de a vedea importanța scrisorilor primite și trimise acestuia fie prin atașament sentimental, fie printr-o strategie politică”, a scris echipa în studiul citat de IFL Science.

A decis să păstreze scrisorile în loc să le distrugă, dar redactând unele secțiuni reprezintă un indiciu că voia să protejeze onoarea reginei (sau poate și propriile interese). În orice caz, aceste redactări (peste textul inițial n.r.) sunt o modalitate de a identifica pasajele pe care el le considera private. Misterul acestor pasaje redactate care fac această corespondență specială este poate motivul care a permis păstrarea acestei corespondențe atunci când restul a fost distrus în mare parte”, au mai spus cercetătorii.

Tehnica utilizată pentru decriptarea acestor scrisori ale Mariei Antoaneta a fost spectroscopia prin fluorescență de raze X și a permis echipei să le sacneze fără să le distrugă. Combinat cu tehnici de prelucrare a datelor, cercetătorii au putut să reconstituie ceea ce fusese cenzurat.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce s-a întâmplat cu copiii reginei exceselor, Maria Antoaneta

Istoria unui meme. Joseph Ducreux, pictorul oficial al Mariei Antoaneta, făcut faimos de Internet

Scandalul unui colier cu diamante i-a adus moartea Mariei Antoaneta