Home » Știință » Cum deblochează interacțiunile sociale amintirile și răspunsurile emoționale în creier?

Cum deblochează interacțiunile sociale amintirile și răspunsurile emoționale în creier?

Publicat: 24.03.2022

Experiențele pot debloca amintiri, transportându-ne înapoi în timp și declanșând răspunsuri emoționale. Este un eveniment care are loc frecvent, însă care este mecanismul din creier care facilitează deblocarea amintirilor?

Dr. Steve Ramirez, profesor la Universitatea din Boston, este cercetătorul principal al Grupului Ramirez, conducând  cercetări cu privire la modul în care funcționează memoria și cum am putea trata tulburările creierului.

Cea mai recentă cercetare a sa, publicată în PNAS, descoperă modul în care amintirile și răspunsurile la frică pot fi transmise prin interacțiuni sociale.

Cercetarea studiază cum arată memoria în creier, precum și cum să manipulăm artificial amintirile pentru a restaura creierul. Memoria este unul dintre procesele fundamentale ale creierului. Astfel, putem chiar să manipulăm artificial creierul pentru a restabili amintiri, a spori amintirile pozitive sau a le suprima pe cele negative.

Legătura dintre memorie și frică

Noile cercetări ar putea fi utilizate într-o zi pentru viitoarele tehnici terapeutice de tratare a unei varietăți de afecțiuni, inclusiv depresia, anxietatea și tulburarea de stres post-traumatic.

Cercetătorii au examinat modul în care amintirile dobândite anterior au fost modulate atunci când animalele au socializat. Mai precis, modul în care interacțiunile sociale pot evoca amintiri din trecut. Rozătoarele interacționează, de asemenea, în mod social unele cu altele.

Experimentele au examinat efectul diferitelor experiențe sociale și non-sociale asupra memoriei unui individ cu privire la un eveniment negativ din trecut. Aceste experiențe sociale au inclus punerea unui animal să interacționeze cu colegii săi de cușcă fie direct, fie în spatele unui perete opac, fie în spatele unei oglinzi unidirecționale.

Experimentele comportamentale au arătat că două tipuri de factori de stres transmiși social au sporit memoria de frică, în timp ce factorii de stres netransmiși social și experiențele de control nu au avut niciun efect asupra puterii memoriei la frică.

Dimensiunea socială, mecanisul prin care amintirile pot fi îmbunătățite

Cercetătorii au emis ipoteza că această intensificare se datorează stresului stimulat social care reactivează neuronii care codifică memoria fricii și au arătat că astfel de ansambluri neuronale au fost într-adevăr reactivate doar de către factorii de stres social într-o regiune a creierului numită hipocamp.

În plus, un animal care a dobândit anterior o memorie de frică ar putea avea această memorie activată din greșeală în anumite condiții. De asemenea, echipa a arătat că stresul social reactivează urmele amintirilor de frică și, astfel, amplifică amintirea fricii.

Datele sugerează că semnalele de stres transmise din punct de vedere social pot avea un acces mai puternic la anumite amintiri, în timp ce interacțiunea fizică completă cu un individ poate lăsa amintirile neatinse – sau poate chiar să le amortizeze negativitatea în unele cazuri.

Aceste rezultate sunt interesante deoarece ele indică dimensiunea socială ca fiind un mecanism prin care amintirile pot fi îmbunătățite în rândul animalelor.

Posibile tratamente pentru persoanele care se confruntă cu traume

Cercetătorii susțin că, pe lângă transmiterea socială a memoriei fricii, expunerea la persoane stresate poate amplifica propriile amintiri de frică, învățate în mod independent. Această constatare destul de surprinzătoare evidențiază importanța concentrării asupra mediului social al unei persoane care se recuperează în urma unei traume sau a unei tulburări de stres post-traumatic, deoarece lucrările sugerează că până și stresorii sociali ușori pot reactiva și consolida memoria fricii.

Vor fi necesare lucrări viitoare pentru a determina acest efect nou descoperit. Cu toate acestea, în cazul în care se transmite la toate speciile sociale, atunci ar putea sugera că petrecerea timpului cu alte persoane care se recuperează, de asemenea, în urma unei traume sau care se confruntă cu stresul ar putea avea uneori un efect negativ, potrivit EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum stochează creierul amintirile? Oamenii de știință au descoperit răspunsul

Nostalgia și amintirile din copilărie, „tratamente” pentru ameliorarea durerii

Cercetătorii au identificat mecanismele cerebrale implicate în organizarea amintirilor

De ce sunt evenimentele stresante mult mai memorabile decât amintirile făcute în perioade de pace și liniște

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase