Marele Zimbabwe, capitala unui regat necunoscut. Ar fi putut fi orașul mitic Ophir din Biblie?

Cele mai vechi cunoștințe despre Marele Zimbabwe provin de la comercianții portughezi care au vizitat Angola și Mozambic în anii 1500 d.Hr. Aceștia au descris un regat vibrant în interiorul Africii, ceea ce a dus la speculația că Marele Zimbabwe ar fi fost orașul mitic Ophir din Biblie și a fost asociat cu poveștile despre regele Solomon și minele sale.

„Printre minele de aur din câmpiile interioare dintre râurile Limpopo și Zambezi se află o fortăreață construită din pietre de dimensiuni minunate. Acest edificiu este înconjurat de dealuri, pe care se află altele care se aseamănă cu el prin modul de formare a pietrei și prin absența mortarului, iar unul dintre ele este un turn înalt de peste 12 brațe. Băștinașii din țară numesc aceste edificii Symbaoe, care, conform limbii lor, înseamnă curte”, descria în 1531, Vicente Pegado, căpitanul garnizoanei portugheze din Sofala, Marele Zimbabwe.

• Harriet Quimby, prima femeie care a traversat în zbor Canalul Mânecii
• Frații Montgolfier, inventatorii balonului cu aer cald. Pionierii zborului cu echipaj uman

Marele Zimbabwe a fost construit pentru prima dată în jurul secolului al XI-lea d.Hr. și a apărut ca centru economic și politic în nordul Africii de Sud.

Această interpretare emană din faptul că există peste 300 de situri pe platoul Zimbabwe care urmează aceeași tradiție arhitecturală, dar niciunul dintre aceste situri nu se compară cu Marele Zimbabwe.

Enormitatea și grandoarea Marelui Zimbabwe

La apogeul său, estimările sugerează că Marele Zimbabwe avea o populație cuprinsă între 10.000 și 17.000 de locuitori, o populație echivalentă cu cea a Londrei medievale. Alte estimări sunt mai conservatoare, situând populația la aproximativ 2.000 de locuitori.

Originea celor care au construit complexul este împărțită, dar cel mai întâlnit consens indică fie cultura Gokomere, un vechi popor Bantu originar din Masvingo din apropiere, fie poporul Shona.

Începând cu perioada Epocii Fierului, comunitățile agricole locale din zonă au evoluat într-o societate la nivel de căpetenie, bazându-se pe comerțul de la distanță pentru a le permite locuitorilor să finanțeze construirea unor structuri mari de piatră.

Dovezile arheologice sugerează că amploarea comerțului ajungea până în China și Persia, fapt dovedit de descoperirea de vase chinezești, majoritatea din timpul dinastiei Ming, boluri de faianță persană, corali, monede din Arabia, mărgele de sticlă și alte obiecte care nu erau locale.

Amploarea comerțului ajungea până în China și Persia

Marele Zimbabwe este împărțit în trei zone principale: Complexul Dealului, Marea Incinta și Ruinele din Vale.

Complexul Hill este așezat pe un deal înalt de 262 de picioare. În cadrul complexului se află o serie de structuri de colibe curbate, numite dagas, care au fost construite folosind pământ uscat, noroi și pietriș. Aceasta formează cea mai veche parte a sitului, cu dovezi de ocupație datând de la comunitățile de agricultori și vânători care au campat pe acropolă încă din secolul al V-lea d.Hr, scrie Heritage Daily.

Sub Complexul de coline se află marea incintă numită Imbahuru, care înseamnă „casa cea mare”, în limbajul populației vorbitoare de Karanga care a locuit acolo în secolul al XIX-lea. Zidul are o lungime de 800 de metri și a fost construit cu aproximativ un milion de blocuri de piatră, fiind dominat de un mare turn conic care are o înălțime de 30 de metri.

Marele Zimbabwe a fost abandonat în jurul anului 1450 d.Hr

Funcția marii incinte este necunoscută. Cu toate acestea, se speculează că a fost palatul regal sau reședința unei căpetenii. În apropiere se află Ruinele Văii, o serie de incinte din diferite perioade de ocupație care ar fi putut fi o zonă rezidențială împărțită în Ruinele Văii Superioare și Ruinele Văii Inferioare.

Marele Zimbabwe a intrat în declin și a fost abandonat în jurul anului 1450 d.Hr. Acest lucru ar fi putut fi cauzat de un declin al comerțului, epuizării minelor de aur locale, instabilității politice sau foametei și lipsei de apă induse de schimbările climatice.

Abia în ultima vreme, Marele Zimbabwe a fost atribuit popoarelor africane native, deoarece studiile efectuate de academicieni asupra monumentului au fost supuse presiunii politice din partea guvernului din Rhodesia (fostul nume al țării Zimbabwe) pentru a deconecta monumentul de adevăratul patrimoniu african.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Căști antice descoperite printre ruinele de la Acropola Elea-Velia

Ruine romane, descoperite pe locul unui buncăr din cel de-al Doilea Război Mondial

Ruine creștine antice, cu inscripții biblice, descoperite în Egipt

Ruinele din Pompeii arată că romanii au inventat reciclarea deşeurilor. ”Am descoperit că o parte din oraş a fost construită din gunoi”