Scheletul unei femei mayașe de rang înalt sugerează că elita feminină ar fi luptat în războaie

Rămășițele unei femei mayașe de elită, cu un vârf de săgeată înfipt în omoplat, sugerează că femeile de rang înalt ar fi participat la războaiele precolumbiene. După ce au analizat forța brațului antic al scheletului, autorii unui studiu sugerează că femeia ar fi fost o arcașă competentă, cu abilități egale cu cele le războinicilor de sex masculin.

Încercând să stabilească modul în care se purtau războaiele în epoca post-clasică târzie mayașă, între 1.200 și 1.450 d.Hr., cercetătorii au analizat proprietățile biomecanice a trei schelete găsite în capitala mayașă Mayapán din Peninsula Yucatan. Analizele anterioare au identificat deja unul dintre aceste schelete ca fiind cel al unui bărbat războinic de elită, iar celelalte două schelete au fost atribuite unei femei din clasa elitei și unei femei de rând, conform IFL Science.

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

Spre deosebire de femeia de rang inferior, celelalte două schelete au fost găsite cu fața în jos și păreau să fi fost împușcate. În cazul bărbatului, cercetătorii au găsit un vârf de săgeată din obsidian încastrat în cutia toracică, în timp ce un vârf de săgeată din chert a străpuns umărul femeii de elită.

Cât de bine erau pregătiți mayașii pentru război?

Bineînțeles, să fii împușcat nu te face războinic, astfel că, autorii studiului au decis să testeze capacitățile portante ale humerusului din toate cele trei schelete. Ei au folosit modele pentru a recrea tensiunea generată de tirul cu arcul și de aruncarea suliței, astfel încât să determine cât de bine pregătit era fiecare individ pentru război.

Pentru că tirul cu arcul presupune o sarcină semnificativă atât pe brațul arcului, cât și pe brațul de tragere, arcașii experimentați dezvoltă un nivel ridicat de forță în ambele brațe. Având în vedere că se crede că bărbații de elită au fost principalii combatanți mayași, cercetătorii au emis ipoteza că humerusul masculin ar prezenta cel mai puțin stres în condițiile de încărcare asociate atât cu brațul arcului, cât și cu brațul de tragere.

Forța exercitată de braț, la fel de puternică la femeile de elită ca la bărbați

Rezultatele au arătat că oasele brațului superior la bărbați erau mai bine adaptate pentru tirul cu arcul decât cele ale femeilor de rând, dar nu și decât cele ale femeilor de elită. Potrivit autorilor, această constatare implică ideea că bărbatul și femeia de rang înalt „erau cel mai probabil la niveluri relativ similare de competență dacă se ocupau cu tirul cu arcul”.

„Asta întărește ideea că elita feminină ar fi putut participa la război”, au spus autorii.

Atunci când au recreat condițiile de încărcare pentru aruncarea suliței, cercetătorii au descoperit că până și humerusul femeii de rând a prezentat un nivel de tensiune similar cu cel al bărbatului de elită, dar este puțin probabil ca aceasta să fi fost admisă pe câmpul de luptă.

Această cercetare este disponibilă în serverul preprint bioRxiv.

Vă mai recomandăm și: 

Ce amendă a primit o femeie care a urcat pe piramida sacră a lui Kukulkan?

Mayașii își împodobeau dinții cu nestemate, iar practica antică avea o semnificație aparte

Mormântul unei femei războinice din Epoca de Piatră, descoperit într-un cimitir plin de bărbați

Palatul din Palenque a fost inițial vopsit în roșu. Ce simbolizau pigmenții pentru vechii mayași?