Ce mâncau vikingii, războinicii neînfricați care devastau teritorii în urmă cu o mie de ani?

Ce mâncau vikingii, acest popor neînfricat care a stăpânit părți din Europa cu mai bine de o mie de ani în urmă?

Vikingii, sau nordicii, erau un popor navigator originar din Scandinavia, care de la sfârșitul secolului al VIII-lea până în secolul al XI-lea d.Hr., au prădat, au făcut comerț și s-au stabilit în anumite părți ale Europei, într-o perioadă care a devenit cunoscută sub numele de epoca vikingă.

• O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum
• Terra Amata, situl arheologic care spune povestea primilor ingineri ai Europei

Ce mâncau vikingii? Descriși în mod obișnuit ca fiind războinici neînfricați și brutali, vikingii erau, de asemenea, fermieri și pescari desăvârșiți. Au cultivat toate tipurile de cereale, inclusiv grâu, ovăz, orz și secară și au plantat livezi pentru a avea mere, prune și cireșe proaspete.

În structura socială a familiei, bărbatul lucra în general la fermă și pescuia în timpul zilei, în timp ce femeia avea grijă de gospodărie, de copii și de animale și se ocupa de majoritatea celorlalte aspecte ale vieții casnice.

Ce mâncau vikingii?

Masa se servea de obicei de două ori pe zi, prima fiind dimineața (dagmal) și cealaltă când se termina munca zilei (nattmal). Fiind vorba de o societate agricolă, dieta tipică vikingă era foarte diversă și includea o abundență de carne, legume, fructe și cereale. Renul, capra, elanul, carnea de oaie, păsările de curte, dar și cele sălbatice vânate erau ușor disponibile, dar carnea de vită, mielul și porcul erau alegerea preferată într-o gospodărie vikingă, dezvăluie Heritage Daily.

Carnea era în mare parte fiartă în tocănițe groase cu legume, sare și condimente și servită cu pâine fără drojdie. Majoritatea meselor erau gătite pe o vatră în centrul zonei principale de locuit a caselor individuale, unde se puneau mese copioase pentru a susține munca grea.

Abundența mâncării a însemnat că vikingii au putut adăuga interes și aromă suplimentare în meselor lor. Au fost adesea adăugate o varietate de ierburi și condimente, printre care coriandru și chimen, împreună cu untul din smântână făcut prin agitarea recipientelor mici de lut acoperite.

Zerul rezultat era consumat ca băutură sau folosit pentru fabricarea brânzei. Legumele, mirodeniile sau alte ingrediente care nu puteau fi cultivate, puteau fi comercializate sau cumpărate de pe piețele locale.

Un alt produs lactat popular, skyr, comparabil cu iaurtul modern, a fost produs prin împărțirea laptelui în două părți, zer lichid și skyr mai gros (similar cu iaurtul în stil grecesc). Avea o dulceață naturală și se consuma adesea ca atare sau era amestecat cu terci sau alte ingrediente care să îi ofere aromă.

Deserturile vikingilor

Peștele era, de asemenea, un aliment de bază al nordicilor navigatori și reprezenta aproximativ 25% din dieta lor. Heringul și codul erau abundenți și erau consumați la scară largă, în timp ce anghilele și păstrăvul erau pescuiți din lacurile de apă dulce ale Europei folosind plase de pește sau cârlige ghimpate. Peștele era fie afumat, fie murat sau uscat cu sare, și păstrat pentru călătorii lungi sau pentru a susține o gospodărie în timpul iernilor aspre.

Pentru un final dulce al mesei lor copioase, vikingii se bucurau de gustări cu fructe uscate servite cu miere. De asemenea, mierea a fost fermentată într-un hidromel puternic folosind drojdie sălbatică, miere crudă și diverse arome, cum ar fi fructe de soc, cireșe, măceșe, mere, cardamom și piper.

Vă recomandăm să citiți și:

O comoară cu alte 5.000 de comori. Cum a fost descoperit mormântul lui Tutankhamon?

Mayașii gestionau comerțul independent de conducătorii lor

Rămășițele unor câini străvechi dezvăluie că oamenii își mâncau cel mai bun prieten

Picturile rupestre au dezvăluit primul calendar lunar folosit de oameni