Un păianjen a fost filmat în timp ce mănâncă un șoarece de viu

Majoritatea păianjenilor reprezintă un pericol foarte mic pentru oameni, inclusiv specia Steatoda nobilis. Dar acest păianjen de nici doi centimetri este destul de amenințător pentru greutatea sa.

Potrivit unui nou studiu, Steatoda nobilis ar putea să se hrănească în mod obișnuit cu vertebrate. Printre victimele cunoscute se  numără șopârle, lilieci și, acum șoareci.

• „Noua Rusie” a lui Vladimir Putin include și teritorii de la granița cu România
• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…

Studiul a fost publicat în Ecosphere.

Autorii studiului au înregistrat păianjenul în fața ferestrei unui dormitor din sudul Angliei, unde o femelă de păianjen a sugrumat și a mâncat un chițcan pitic (Sorex minutus). În ciuda numelui, chițcanul pitic este un uriaș comparativ cu păianjenul, măsurând în general aproximativ cinci centimetri în lungime, plus o coadă de patru centimetri.

Veninul neurotoxic și pânza, principalele arme ale păianjenului

Șoarecele are astfel o lungime mai mult decât triplă decât cea a a văduvei false nobile, fără să punem la socoteală coada sa și cântărește de aproximativ zece ori mai mult.

Deși vertebratele sunt adesea în meniul păianjenilor mari, inclusiv în cel al membrilor familiei de tarantule, acestea prezintă o provocare diferită pentru păianjenii mici, care nu se pot descurca cu reptile sau mamifere, așa cum ar putea o tarantulă.

Deci, la fel ca păianjenii din specia văduvei, inclusiv văduva neagră și păianjenul Redback, Steatoda nobilis atacă prada supradimensionată cu ajutorul unei combinații de venin puternic și pânză rezistentă.

Asta este ceea ce s-a întâmplat într-o casă din orașul Chichester, în sudul Angliei, unde zoologul Dawn Sturgess, de la Universitatea din Galway, a înregistrat incredibilul videoclip de mai jos:

O hrană asigurată pentru trei zile

Cercetătorii au relatat că șoarecele era încă în viață în pânză, deși a fost văzut făcând doar câteva mișcări ușoare aproape de începutul calvarului. Acest lucru se datorează probabil veninului neurotoxic puternic al păianjenului, care este cunoscut pentru faptul că provoacă o paralizie neuromusculară rapidă.

Păianjenul a fost văzut mișcându-se înainte și înapoi între șoarece și căpriorii de deasupra ferestrei, folosind pânza astfel încât să ridice șoarecele în sus cu aproximativ 25 de centimetri, relatează cercetătorii.

După 20 de minute, păianjenul își ridicase prada. Acesta a înfășurat șoarecele în pânză, s-a hrănit cu el timp de trei zile, iar apoi a aruncat ceea ce a rămas în afara pânzei sale.

Potrivit cercetătorilor, „rămășițele șoarecelui nu erau decât blană, oase și piele”.

Specia de păianjen nu reprezintă un pericol pentru oameni

Acesta este al treilea raport în cinci ani în care un păianjen din această specie prinde o vertebrată, iar metodele lor indică adaptări pentru „prădarea obișnuită a vertebratelor”, au scris cercetătorii.

„Această observație demonstrează încă o dată că Steatoda nobilis este perfect adaptată pentru a doborî prăzi mari, combinând un venin puternic, o pânză extrem de puternică și un comportament de vânătoare complex”, a spus autorul principal Michel Dugon, zoolog la Universitatea din Galway.

Specia este originară din Madeira și din Insulele Canare, dar a devenit o specie invazivă în alte părți ale lumii în ultimul secol, mai ales în Marea Britanie.

Deși Steatoda nobilis poate provoca o mușcătură dureroasă și poate injecta bacterii patogene împreună cu veninul său neurotoxic, nu este nici agresivă, nici mortală pentru oameni.

Vă mai recomandăm și: 

Păianjenul necro-robot creat de cercetători pare scos din filmele de groază

Cum au ajuns tarantulele atât de răspândite pe Pământ. Cercetătorii au găsit în sfârșit explicația

Test de cultură generală. Pe ce continent nu există albine?

Un biomaterial care imită pielea umană îi păcălește pe țânțari