Un nou studiu longitudinal, realizat de o echipă internațională de cercetători, a descoperit o legătură între luarea micului dejun mai târziu în cursul zilei și un risc crescut de deces prematur în rândul persoanelor vârstnice. Rezultatele ridică semne de întrebare cu privire la relația dintre ora la care mănânci și starea de sănătate.
Nu doar ceea ce consumi influențează sănătatea și buna funcționare a organismului, ci și ora la care mănânci. Totodată, condiția fizică și mintală a corpului poate determina orele la care simțim nevoia să mâncăm.
Cercetarea s-a bazat pe date colectate de la 2.945 de adulți din Newcastle și Manchester, Marea Britanie, între anii 1983 și 2017. Participanții aveau între 42 și 94 de ani la începutul studiului, iar informațiile au fost adunate prin chestionare opționale legate de sănătate, stil de viață și obiceiuri alimentare. Statisticile au arătat că, odată cu înaintarea în vârstă, voluntarii obișnuiau să ia atât micul dejun, cât și cina mai târziu, iar intervalul zilnic de alimentație devenea mai scurt. Aceste schimbări au fost asociate cu o sănătate fizică și mintală mai precară.
În ceea ce privește mortalitatea generală (riscul de a muri din orice cauză), cercetătorii au identificat o corelație semnificativă între întârzierea micului dejun și un risc mai ridicat de deces. Concret, pentru fiecare oră de întârziere a primei mese, riscul de deces pe durata studiului creștea cu 8-11%, scrie Science Alert.
„Cercetarea noastră sugerează că schimbările în ceea ce privește programul meselor, în special ora micului dejun, pot reprezenta un marker ușor de urmărit al stării generale de sănătate la vârstnici”, explică Hassan Dashti, specialist în nutriție la Harvard Medical School (SUA).
Totuși, autorii studiului nu afirmă că luarea micului dejun mai târziu cauzează direct o moarte prematură și nici că devansarea orei mesei ar garanta o viață mai lungă. Cel mai probabil, relația funcționează invers: acumularea problemelor de sănătate odată cu vârsta duce atât la un risc mai mare de deces, cât și la întârzierea micului dejun.
O stare generală mai proastă poate însemna lipsă de somn, dificultăți în a te trezi dimineața sau un ritm mai lent al activităților zilnice, inclusiv pregătirea micului dejun.
„Până acum, aveam o înțelegere limitată asupra modului în care se modifică orele meselor la vârste înaintate și cum aceste schimbări se leagă de sănătate și longevitate. Rezultatele noastre completează acest gol, arătând că mesele luate mai târziu, în special amânarea micului dejun, sunt corelate cu provocări de sănătate și cu un risc crescut de mortalitate la persoanele în vârstă”, spune Dashti.
Studiul ar putea fi util pentru identificarea timpurie a persoanelor vârstnice mai vulnerabile din punct de vedere medical. În plus, oferă o perspectivă mai clară asupra felului în care schimbările în obiceiurile alimentare îi pot afecta diferit pe tineri față de vârstnici.
Întrucât populația globală îmbătrânește, devine tot mai important să recunoaștem și să interpretăm aceste tipare. „Pacienții și medicii ar putea folosi modificările din rutina meselor ca semnale de avertizare timpurie pentru probleme de sănătate fizică sau mintală. De asemenea, încurajarea vârstnicilor să aibă un program alimentar constant ar putea deveni parte din strategiile mai ample pentru promovarea unui proces de îmbătrânire sănătos și a longevității”, adaugă Dashti.
Cercetarea a fost publicată în revista Communications Medicine.
Trucul prin care poți să contracarezi efectele stresului financiar
Decarbonizarea ar putea amplifica sărăcia în țările cu venituri deja mici
Inflamația din timpul sarcinii poate predispune copilul la anxietate
Cine s-ar fi gândit: Pericolul ascuns al cărucioarelor de cumpărături