Mit sau realitate: Stretchingul înainte de activitatea fizică previne accidentările?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ideea potrivit căreia stretchingul înainte de exerciții fizice previne accidentările este destul de populară, dar situația poate să fie alta de la un caz la altul. Specialiștii spun că nu orice tip de stretching este benefic înainte de efort și că alegerea mișcărilor potrivite depinde de activitatea practicată.

„Accidentările apar din multe motive, de la încălțăminte nepotrivită până la oboseală. Două cauze esențiale sunt lipsa amplitudinii de mișcare necesare sau lipsa forței pentru a controla acea mișcare”, explică dr. Alex Dinsdale, lector universitar în biomecanica sportului la Leeds Beckett University, potrivit The Guardian.

• Cercetătorii au identificat două subtipuri distincte de autism
• Poți face espresso fără să fierbi apa? Oamenii de știință au găsit o potențială soluție

Cu alte cuvinte, problema nu este doar cât de flexibil ești, ci și cât de bine îți poți controla corpul.

„Poți alerga ridicând genunchii mai mult decât pot suporta ischiogambierii sau poți să nu ai suficientă forță pentru a controla mișcarea unui membru la viteză”, spune Dinsdale.

Atunci când majoritatea oamenilor vorbesc despre stretching, se referă la întinderea statică, adică la menținerea unei poziții timp de șase secunde sau mai mult. Aceasta crește flexibilitatea, dar vine cu un dezavantaj.

„Stretchingul static poate mări amplitudinea de mișcare, dar reduce forța pe care mușchiul o poate produce cu aproximativ 5%”, avertizează specialistul.

Alternativa este stretchingul dinamic, care presupune mișcare controlată prin amplitudinea articulațiilor: exerciții precum genuflexiunile sau fandările în mers.

„Nu crește flexibilitatea la fel de mult, dar îmbunătățește capacitatea mușchiului de a produce forță”, explică Dinsdale.

Pentru majoritatea persoanelor, cea mai bună rutină înainte de antrenament este o încălzire progresivă.

„Mișcările ușoare, similare cu exercițiul care urmează, de exemplu, mers alert înainte de alergare – cresc temperatura mușchilor și îi ajută să funcționeze mai eficient”, spune el.

După această etapă, câteva exerciții de stretching dinamic pot pregăti corpul pentru mișcările ce urmează.

La finalul încălzirii, Dinsdale recomandă mișcări mai explozive. „Câteva sărituri sau un sprint scurt pot activa sistemul neuromuscular”, afirmă el.

Totuși, specialistul subliniază că prevenirea accidentărilor nu ține doar de încălzire. Mult mai important este ceea ce numește „antrenament de asistență”: sesiuni separate de forță și stretching static, făcute în afara antrenamentului principal.

„Acolo se construiesc, de fapt, forța și flexibilitatea de care ai nevoie”, punctează specialistul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Obiceiul care face diferența pentru sănătate. Este mai important decât dieta și sportul!

Accidentările sportive suferite de femei în timpul menstruației ar putea fi mai grave, spune un studiu

Antrenamentele pe stomacul gol: mit sau realitate? Ce spune știința despre sportul înainte de micul dejun

Orașul din România în care fumatul este de acum interzis în stații, parcuri și baze sportive