Cum supraviețuiesc șerpii fără să mănânce timp de luni întregi?

Cum supraviețuiesc șerpii fără să mănânce timp de luni întregi? Șerpii sunt, fără îndoială, unii dintre cei mai eficienți prădători din natură, capabili să înghită animale întregi, de la căprioare până la crocodili. La fel de impresionant este însă faptul că pot supraviețui luni întregi, sau chiar un an, fără să mănânce nimic.

Cum supraviețuiesc șerpii fără să mănânce timp de luni întregi? Acum, o echipă internațională de oameni de știință crede că a descoperit mecanismul din spatele acestei abilități.

• Poluarea luminoasă urbană modifică hormonii nocturni ai rechinilor
• O expediție la mare adâncime a descoperit 25 de specii noi, printre care și o meduză…

Într-un studiu publicat în revista Open Biology, cercetătorii arată că șerpii și-au pierdut gena pentru grelină, cunoscută drept „hormonul foamei”, deoarece aceasta reglează apetitul și îi semnalează organismului când este momentul să mănânce. În absența acestui hormon, șerpii nu primesc semnale constante de foame, ceea ce le permite să suporte intervale foarte lungi între mese.

Cum supraviețuiesc șerpii fără să mănânce timp de luni întregi? Aceștia nu simt foame!

Descoperirea a fost făcută după analizarea genomurilor a 112 specii de reptile, incluzând șerpi, țestoase și crocodili, folosind metode de comparare a secvențelor genetice și instrumente de detectare a pierderii genelor.

La toate speciile de șerpi studiate, incluzând pitoni, boa și vipere, genele pentru grelină și pentru o enzimă numită MBOAT4, care activează grelina, erau fie complet absente, fie puternic degradate. Aceeași situație a fost observată și la cameleoni, precum și la unele specii de șopârle numite Phrynocephalus. Pentru că această pierdere genetică apare independent în mai multe grupuri de reptile, autorii studiului consideră că nu este o coincidență, ci o adaptare evolutivă la un stil de hrănire extrem, scrie Phys.org.

Atât șerpii, cât și cameleonii folosesc o strategie de prădare de tip „stai și așteaptă”, cunoscută și drept ambuscadă. În loc să caute activ prada, ei rămân nemișcați și ascunși, uneori timp de săptămâni sau luni, până când apare o oportunitate. În acest context, un hormon care ar semnala constant foamea ar fi mai degrabă un dezavantaj.

Strategia de economisire a energiei folosită de șerpi

Cercetătorii mai sugerează și că pierderea sistemului bazat pe grelină are un rol esențial în economisirea energiei. La mamifere, grelina determină organismul să ardă grăsimi în perioadele de post. Șerpii au evoluat însă o strategie diferită: în loc să își consume rapid rezervele, ei intră într-o stare de conservare extremă a energiei.

„Acest studiu sugerează că hrănirea intermitentă a acestor grupuri a fost însoțită de pierderea genelor implicate în menținerea echilibrului energetic”, notează autorii.

Dincolo de importanța pentru înțelegerea evoluției reptilelor, cercetarea ar putea avea implicații și pentru sănătatea umană. Studierea modului în care aceste animale gestionează perioadele extreme de post și schimbările energetice ar putea oferi indicii utile pentru tratarea obezității și a altor boli metabolice, în care organismul are dificultăți în reglarea grăsimilor și a energiei.

Vă recomandăm să citiți și:

Scoicile trag un semnal de alarmă! Ce se întâmplă cu circulația din Atlanticul de Nord?

Pădurea amazoniană, sub asediu: Comunitățile care plătesc un preț scump pentru cererea mare de soia

Cuiburile de zăgani pot conține artefacte culturale, unele vechi chiar și de 650 de ani

Faceți cunoștință cu singurul șoarece din lume care urlă la Lună