Cum a devenit Regele Arthur una dintre cele mai populare legende din toate timpurile?

Regele Arthur este una dintre dacă nu cea mai legendară personalitate a Marii Britanii medievale. Popularitatea sa a durat vreme de secole, în mare parte datorită numeroaselor reiterări ale poveștii sale, care apar cu o anumită recurență.

Într-adevăr, povestea sa este una dintre cele mai durabile din toate timpurile. Deși aceasta își are rădăcinile în secolele al V-lea și al VI-lea, ea a continuat să captiveze publicul până în zilele noastre. Ceva legat de sabia din piatră, cavalerii Mesei Rotunde, Lancelot și vrăjitorul Merlin, a făcut publicul să se aplece atât de mult timp asupra legendei Regelui Arthur.

• Există un singur loc pe Pământ unde atât Omul de Neanderthal, cât și oamenii moderni au…
• De ce au fost interziși câinii în Antarctica?

Numai în ultimii 15 ani, au existat filme de Hollywood, jocuri pe calculator și alte re-povestiri creative. Cu noul Centru de Studii Arthuriene al Universității Bangor, lansat de curând, dar și noul film al lui Guy Ritchie, „Regele Arthur: Legenda Sabiei”, nu există nicio îndoială că atât abordarea savantă a lui Arthur, cât și impactul și legendele culturii modernă continuă să înflorească.

Povestea vieții lui Arthur este una care a devenit aproape un standard la care să aspire eroii cavaleri. El este văzut ca fiind curajos, nobil, amabil, tot ceea ce unii ar putea spune lipsește din lumea noastră modernă, indică The Conversation.

Regele Arthur, un erou epic

Puțini s-ar putea să știe că Regele Arthur este un erou a cărui ascendență se întoarce la locuitorii britanici din Țara Galilor medievale timpurii înainte de sosirea Saxonilor și nu doar figura regală care apare în romanțele ulterioare. De fapt, Arthur din legendă nu a fost nici rege, nici proprietarul unei Mese Rotunde, cel puțin nu în modul în care folosim acești termeni astăzi.

Înregistrările despre viața lui Arthur sunt puține. El apare în secolul al VI-lea în lucrarea călugărului galez Gildas, unde se sărbătorește victoria sa de la Muntele Badon, dar nu este numit. Abia în secolul al IX-lea în Historia Brittonum, compusă de un alt călugăr, Nennius, Arthur este numit „dux bellorum”, comandant militar și sunt enumerate cele 12 bătălii ale sale.

A trecut mult timp între aceste înregistrări timpurii și relatările complete ale secolului al XII-lea despre domnia lui Arthur , în lucrarea lui Geoffrey de Monmouth și a francezului Chretien de Troyes, scriitorii care l-au făcut cu adevărat pe Arthur, regele legendar pe care îl cunoaștem acum.

Eroul poporului și o legendă modernă

În poveștile din Țara Galilor, Arthur rămâne un războinic, deseori o împodobire pentru calea altor eroi către măreție. Dar, în primele romane franceze, el a oferit un criteriu pentru comportamentul curtenesc, deoarece bătăliile epice nu formează elementul central al acestor povești ulterioare scrise pe continent.

Geoffrey de Monmouth a readus conducerea și determinarea unui Arthur care devine nu doar un rege (pe care regii anglo-normanzi din secolul al XII-lea s-au putut modela), ci și un cuceritor, reflectând din nou dorința de măreție dincolo de granițele naționale. Astfel s-a născut imaginea regelui curtenesc, conducător atât în război, cât și în timp de pace.

Cu toate acestea, Arthur a fost mereu conectat la realitățile acelor ținuturi și la vremurile și popoarele pentru care a fost reinventat. Renașterea arthuriană de la sfârșitul secolului al XIX-lea, de exemplu, l-a ajutat să-l readucă pe harta culturală internațională, înlăturând aura istorică și subliniind valorile pe care le reprezenta, departe de încercările medievale de a-l utiliza ca figură națională din care regii medievali puteau să-și obțină dreptul de a conduce. Aceasta a deschis calea către lumile fantastice create, cel mai faimos, de T.H. White în „The Once and Future King”, publicat în 1958.

Reinterpretări ale aceluiași personaj

Toate aceste interpretări au fost mai mult decât dezvăluirea secretelor unuia dintre cei mai intriganți bărbați ai tuturor timpurilor. În această lume confuză și uneori înspăimântătoare, publicul caută liniște în modelele trecutului. Ei doresc un standard de integritate morală și o conducere vizionară care să fie inspirațională și transformatoare în egală măsură. Una pe care nu o pot găsi în lumea din jurul lor, dar o vor descoperi în poveștile Regelui Arthur.

Este apetitul nostru modern pentru fantezie o reflectare a nevoii noastre de a reinventa trecutul și de a aduce speranță în prezent? Integritatea morală, loialitatea față de prietenii și rudele cuiva, respectarea legii și apărarea celor slabi formează piatra de temelie a modului în care a fost definită legenda Arthuriană de-a lungul secolelor.

Ele oferă asigurarea că a face ceea ce este corect din punct de vedere moral este valoros, chiar dacă poate aduce o înfrângere temporară. În cele din urmă, virtuțile și valorile prevalează și tocmai aceste trăsături durabile ale legendelor le-au ținut vii în inimile și mințile atâtor oameni de-a lungul secolelor.

Vă mai recomandăm și:

Secretele regelui Arthur ar putea fi dezvăluite. Arheologii excavează un mormânt plin de legende

Mormintele a 65 de regi britanici au fost identificate. Noi indicii despre epoca regelui Arthur

Port Arthur, DOVADA presupusei predilecţii japoneze pentru atacurile surpriză – VIDEO

O noua descoperire arheologică ar putea desluşi misterul domniei regelui Arthur