Home » Istorie » Climatul mediteranean antic ar putea fi reconstruit cu ajutorul mumiilor

Climatul mediteranean antic ar putea fi reconstruit cu ajutorul mumiilor

Publicat: 06.04.2023

Cercetătorii elvețieni reconstituie climatul mediteranean antic folosind mici artefacte din lemn atârnate pe rămășițe mumificate.

De-a lungul istoriei, clima Pământului a suferit fluctuații naturale. Deși nesemnificative în comparație cu criza actuală, aceste fluctuații ar fi fost totuși suficiente pentru a construi sau distruge imperii.

Potrivit unor studii recente, clima ar fi contribuit mai întâi la ascensiunea Imperiului Roman și apoi la căderea acestuia. Oamenii de știință din Basel și Geneva se străduiesc să reconstruiască climatul Egiptului antic guvernat de romani, în încercarea de a înțelege mai bine efectele pe care le-a avut acesta asupra istoriei unei regiuni sau a unui imperiu.

Lucrarea lor este publicată în International Journal of Wood Culture.

Cum reconstruiesc cercetătorii climatul mediteranean antic?

Echipa este ajutată în sarcinile sale de „pietre Rosetta” remarcabile, sub formă de etichete din lemn atașate mumiilor din epoca romană. Înainte de a-și trimite persoana iubită decedată la îmbălsămător, familiile atașau o etichetă care purta numele persoanei decedate, numele părinților acesteia și uneori un scurt mesaj religios către trup.

Etichetele erau o modalitate de a identifica decedatul, care nu ar mai fi putut fi recunoscut odată învelit în bandaje, și de a se asigura că îmbălsămatorii nu amestecau cadavrele, explică Phys.org.

Etichetele din lemn oferă mai multe informații decât doar identitatea lui Pkyris, fiul defunct al lui Besis și Senpnouth, sau regretata Tsenpetese, fiica lui Panahib. Ele conțin și informații prețioase despre climatul mediteranean antic din acea vreme, deoarece, ca toate artefactele din lemn, au inele de creștere.

Fiecare inel marchează trecerea unui an. Anii buni sunt indicați de inele largi, deoarece copacul a crescut mai repede. Inelele mai înguste pot fi dovezi ale anilor de secetă.

Este nevoie de o cantitate imensă de date

Evident, câteva bucăți de lemn nu sunt suficiente în sine pentru a reconstrui clima vremii. Ar fi necesar să se observe același model în câteva zeci de probe, cel puțin. Cu cât numărul de suprapuneri este mai mare, cu atât concluziile sunt mai fiabile. În plus, pentru a recrea subtilitățile fluctuațiilor climatice, este esențial să comparăm inelele de creștere ale mai multor specii de arbori cu răspunsuri diferite la condițiile climatice precum seceta sau căldura extremă.

„De aceea etichetele de mumie sunt ideale pentru scopurile noastre”, explică François Blondel, arheolog la Universitatea din Geneva. „Nu numai că există mii de exemplare în muzeele din întreaga lume, dar sunt făcute dintr-o mulțime de specii diferite de arbori, cum ar fi pin, chiparos, cedru și ienupăr”, a completat el.

În cadrul studiului, cercetătorul a analizat secvențele inelare a peste 300 de etichete. Apoi a identificat suprapunerile, cu alte cuvinte, cazurile în care secvențele de inele se potrivesc între ele.

Aceste suprapuneri oferă o schiță inițială a modului în care se prezenta climatul mediteranean antic din est, în Libanul modern, insulele grecești sau gura Nilului, zonele din care au fost recoltați copacii. Există câțiva ani buni și o succesiune nefericită de secete, dar datele complete sunt încă neclare, explică François Blondel.

„Nu putem încă atribui o dată precisă inelelor și evenimentelor pe care le înregistrează acestea”, spune el.

Evenimentele din istorie ne ajută să înțelegem lumea modernă

Următorul pas, în viitor, va fi așadar localizarea acestor evenimente în istorie. Cu puțin noroc, oamenii de știință vor găsi un exemplar databil. Apoi, căutând suprapuneri cu alte etichete din aceeași specie de copac și regiune, aceștia ar trebui să poată identifica data exactă. Dacă nu, va trebui să recurgă la datarea cu radiocarbon.

Prin combinarea mai multor eșantioane de lemn prelevate de-a lungul inelelor aceluiași specimen, este posibil să se reducă statistic incertitudinea de datare, practic la zero, în cel mai bun scenariu. Oamenii de știință mai trebuie să găsească specimenele potrivite și, mai ales, să obțină permisiunea muzeelor pentru analize invazive cu radiocarbon.

Acest studiu este un exemplu perfect al modului în care întrebările ridicate de istoria antică pot avea o importanță presantă pentru lumea modernă.

Vă recomandăm să citiți și:

Arheologii au găsit dovezi de la una dintre cele mai vechi operații pe creier

Un recipient medicinal vechi de 500 de ani conține un amestec de plante cu proprietăți antiinflamatorii

Ce reprezintă semnele în formă de cruce găsite pe craniul unei femei din perioada bizantină?

Un sarcofag vechi de 2.000 de ani, găsit în stare excepțională în Fâșia Gaza

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Oamenii de știință au recreat reacțiile chimice antice care ar fi putut declanșa viața
Oamenii de știință au recreat reacțiile chimice antice care ar fi putut declanșa viața
Ralph Lauren, al doilea cel mai bogat fashion designer din lume. Are o avere de peste 8 miliarde de dolari
Ralph Lauren, al doilea cel mai bogat fashion designer din lume. Are o avere de peste 8 miliarde de dolari
Giorgio Armani, cel mai bogat creator de modă din lume
Giorgio Armani, cel mai bogat creator de modă din lume
Studiu: Tinerii se confruntă cu o criză a bunăstării emoționale și a sensului în viață
Studiu: Tinerii se confruntă cu o criză a bunăstării emoționale și a sensului în viață
Oamenii de știință au modificat structura moleculară a LSD-ului și au creat un nou medicament pentru creier
Oamenii de știință au modificat structura moleculară a LSD-ului și au creat un nou medicament pentru creier
Alin Comșa, declarație teribilă despre finalul lui Mihai Eminescu: „N-avea ce mânca!” | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
Alin Comșa, declarație teribilă despre finalul lui Mihai Eminescu: „N-avea ce mânca!” | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
Reîntoarcerea la clasic –  De ce ceasurile bărbătești mecanice revin puternic în tendințe (P)
Reîntoarcerea la clasic – De ce ceasurile bărbătești mecanice revin puternic în tendințe (P)
Test de cultură generală. Ce salariu au astronauții?
Test de cultură generală. Ce salariu au astronauții?
Lansare eșuată pentru agenția spațială indiană
Lansare eșuată pentru agenția spațială indiană
Estonia va continua să verifice navele din „flota-fantomă” a Rusiei, a transmis premierul țării
Estonia va continua să verifice navele din „flota-fantomă” a Rusiei, a transmis premierul țării
Fostul președinte american Joe Biden, diagnosticat cu o „formă agresivă” de cancer
Fostul președinte american Joe Biden, diagnosticat cu o „formă agresivă” de cancer
Au trecut 63 de ani de când Marilyn Monroe i-a cântat „Happy birthday mr. President” lui Kennedy
Au trecut 63 de ani de când Marilyn Monroe i-a cântat „Happy birthday mr. President” lui Kennedy
Nicușor Dan, ales președintele României. Cine va fi noul primar al Bucureștiului?
Nicușor Dan, ales președintele României. Cine va fi noul primar al Bucureștiului?
Scandal în Japonia după ce ministrul Agriculturii a spus că nu a fost niciodată „nevoit să cumpere orez”
Scandal în Japonia după ce ministrul Agriculturii a spus că nu a fost niciodată „nevoit să cumpere orez”
Fenomen cosmic misterios în Calea Lactee. Ce au văzut astronomii?
Fenomen cosmic misterios în Calea Lactee. Ce au văzut astronomii?
Erupție spectaculoasă! Un vulcan din Indonezia a aruncat cenușă la peste 1 kilometru înălțime
Erupție spectaculoasă! Un vulcan din Indonezia a aruncat cenușă la peste 1 kilometru înălțime
Cum creează păsările flamingo „tornade” subacvatice pentru a-și prinde prada
Cum creează păsările flamingo „tornade” subacvatice pentru a-și prinde prada
Cercetătorii au urmărit, în timp real, formarea inimii într-un embrion viu
Cercetătorii au urmărit, în timp real, formarea inimii într-un embrion viu