Home » Știință » Știri importante: cercetătorii au înțeles cum torc pisicile!

Știri importante: cercetătorii au înțeles cum torc pisicile!

Publicat: 10.10.2023

Se pare că pisicile torc pe „pilot automat”. Cercetătorii au descoperit în sfârșit cum torc pisicile; acest lucru implică tampoane spongioase în corzile vocale ale felinelor.

Oamenii de știință s-au întrebat de mult timp cum torc pisicile, deoarece sunetele de joasă frecvență sunt de obicei emise de animale mai mari, cu corzi vocale mai lungi.

Aceste „tampoane pentru tors” de țesut conjunctiv încorporate în corzile vocale par să mărească densitatea, ceea ce le face să vibreze mai încet pentru a produce zgomotul care le aduce bucurie stăpânilor de pisici.

Echipa internațională condusă de cercetătorul în domeniul vocilor Christian Herbst, de la Universitatea din Viena (Austria), spune că cercetările lor contestă credința larg răspândită că contracțiile musculare active sunt cele care provoacă torsul.

S-a descoperit cum torc pisicile

În schimb, oamenii de știință cred că torsul poate fi un comportament aerodinamic pasiv care continuă automat după ce creierul trimite un semnal de inițiere. „Aceste vibrații de joasă frecvență a corzilor vocale implică un mod vocal special, cu un coeficient închis neobișnuit de lung, care amintește de vorbirea guturală la oameni”, scriu cercetătorii în lucrare.

Când vorbim pe un ton gutural, creăm un sunet de frecvență joasă, răgușit, prin vibrarea corzilor vocale la o frecvență foarte scăzută, uneori descrisă drept o voce „aspră”. La acest ton contribuie grosimea deschiderii și nivelul de tensiune din corzile vocale, precum și fluxul de aer care trece prin acestea.

Tampoanele de tors funcționează într-un mod similar, permițându-le pisicilor mici să toarcă chiar dacă corzile lor vocale sunt mult mai scurte decât ale noastre, folosind aceleași mecanisme care generează de obicei vocalizări de frecvență mai mare, cum ar fi mieunatul, scrie Science Alert.

Fibrele de colagen și elastină din țesuturile conjunctive ale corzilor vocale sunt aranjate în structuri care, ca la pisicile care rag, atenuează frecvențele înalte ale sunetelor. Aceste structuri, de până la 4 milimetri în diametru, au fost descoperite anterior la pisicile domestice, dar rolul lor în tors nu fusese explorat.

Ce au arătat experimentele?

Pentru a analiza acest lucru, Herbst și colegii săi au scos laringele, care adăpostesc corzile vocale, de la opt pisici domestice decedate. Apoi au presat corzile vocale la un loc și au împins prin ele aer cald și umidificat.

Fără contracții musculare sau semnale neuronale, toate cele opt laringe au produs un sunet de tors de la oscilațiile corzilor vocale auto-susținute la frecvențe în intervalul torsului pisicilor domestice, între 25 și 30 Hz.

Această descoperire surprinzătoare arată că contracția musculară nu este esențială pentru tors. Structurile țesutului conjunctiv pot fi motorul principal, deși acest lucru ar trebui să fie dovedit prin măsurarea procesului la pisici vii, ceea ce este puțin mai dificil.

„Deși datele noastre nu resping pe deplin ipoteza contracției musculare active pentru tors, ele arată că laringele pisicilor pot produce cu ușurință sunete în regimul de tors, cu frecvențe fundamentale de 25-30 Hz, fără aport neuronal sau contracție musculară”, scrie echipa.

Acum că știm cum torc pisicile, mai rămâne să aflăm și de ce

Dar motivul pentru care torc pisicile rămâne un mister. Unele teorii sugerează că torsul indică mulțumire și încurajează interacțiunea ulterioară cu oamenii. Cercetările sugerează, de asemenea, că torsul ar putea fi un mecanism de vindecare.

Cercetarea ar putea duce la noi perspective asupra rolului torsului în sănătatea și bunăstarea pisicilor. Acest lucru i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să dezvolte noi tehnologii care imită sunetul torsului, cum ar fi dispozitive de calmare pentru pisici sau chiar noi tratamente pentru durere și anxietate.

Studiul a fost publicat în Current Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Secretul diamantelor roz, elucidat: Cercetătorii au găsit „ingredientul lipsă”

Cele mai populare mituri despre creierul uman

Cercetătorii japonezi susțin că Inteligența Artificială poate traduce ce spun găinile

Iată de ce nu este bine să dormi în același pat cu animalele de companie

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase