Viermi uriași de acum 518 milioane de ani, descoperiți în Groenlanda

Viermi prădători uriași, datând de aproximativ 518 milioane de ani, au fost descoperiți în Groenlanda de Nord, într-un tezaur de fosile din Cambrianul Timpuriu, cunoscut sub numele de Sirius Passet Lagerstätte.

Acești viermi prădători uriași, noi pentru știință, au primit numele de Timorebestia, termenul latin pentru „fiare terifiante”, iar descoperirea lor aduce noi perspective asupra unei grupări interesante de viermi prădători care există și în prezent.

• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur

Vermii săgeată, cunoscuți și sub numele de chaetognata, sunt prădători marini existenți care vânează zooplancton mic în ocean. Astăzi, sunt animale relativ mici, având între aproximativ 3 și 100 de milimetri, însă rudele lor descoperite recent, Timorebestia koprii, erau monștri în comparație, cu o lungime de aproximativ 30 de centimetri.

Niște viermi prădători uriași ne ajută să înțelegem ecosistemele antice

Găsiți într-o locație fosiliferă care datează de peste 518 milioane de ani, se crede că acești viermi gigantici ar putea fi printre cele mai vechi animale carnivore care vânează în coloana de apă din Cambrianul Timpuriu. Aceștia erau creaturi deosebit de ciudate, cu antene lungi și un set impresionant de maxilare în interiorul capetelor lor, ceea ce îi deosebea de viermii săgeată, ale căror maxilare sunt în exterior, explică IFLScience.

Chiar dacă un vierme de 30 de cm nu sună prea intimidant pentru Homo sapiens modern, ar fi reprezentat o amenințare semnificativă pentru animalele care împărțeau coloana de apă în vremea lui Timorebestia.

„Cercetarea noastră arată că aceste ecosisteme oceanice antice erau destul de complexe, având un lanț alimentar care permitea existența mai multor niveluri de prădători”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Jakob Vinther, de la Școlile de Științe ale Pământului și ale Științelor Biologice ale Universității din Bristol (Anglia).

„Timorebestia erau giganții epocii lor și ar fi fost aproape de vârful lanțului trofic. Asta îi face echivalenți în importanță cu unele dintre cele mai mari carnivore din oceanele moderne, cum ar fi rechinii și focile”, continuă cercetătorul.

Cu ce se hrănea Timorebestia?

Probele privind abilitățile prădătoare ale acestor viermi prădători uriași au fost găsite în sistemul lor digestiv fosilizat, unde au fost descoperite rămășițele unor nefericiți Isoxys. Isoxys erau artropode comune pe vremea respectivă, ale căror apărări erau ineficiente în fața lui Timorebestia.

„Putem vedea că aceste artropode erau o sursă de hrană pentru multe alte animale. Sunt foarte comuni în Sirius Passet și aveau spini de protecție lungi, orientați atât înspre înainte, cât și înspre înapoi. Cu toate acestea, nu au reușit complet să evite acest soartă, deoarece Timorebestia i-a mâncat în cantități mari”, a adăugat Morten Lunde Nielsen, fost doctorand la Bristol și parte a studiului curent.

Succesul lui Timorebestia ca vânător marin adaugă o dinastie de prădători nerecunoscută anterior în istoria oceanelor noastre, deoarece se pare că Timorebestia și viermii săgeată au dominat oceanele înainte ca artropodele să devină prevalente. Vinther estimează că domnia lor ar fi putut dura între 10 și 15 milioane de ani, fiind înlocuiți ulterior de animale mai de succes.

„Suntem foarte entuziasmați să descoperim astfel de prădători unici în Sirius Passet. Prin mai multe expediții în Sirius Passet, o zonă foarte îndepărtată din Groenlanda de Nord, la peste 82,5˚ latitudine nordică, am colectat o mare diversitate de organisme noi și interesante. Datorită conservării remarcabile și excepționale din Sirius Passet, putem dezvălui detalii anatomice interesante, inclusiv sistemul lor digestiv, anatomia mușchilor și sistemele nervoase”, a concluzionat Tae Yoon Park, de la Institutul de Cercetare Polară din Coreea, lider al expediției de teren.

„Avem multe descoperiri interesante de împărtășit în anii următori, care vor ajuta la prezentarea modului în care au arătat și au evoluat primele ecosisteme animale”, a conchis Park.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii români au intrat în Cartea Recordurilor după ce au descoperit cel mai mare lac din istorie

O șampanie veche de 170 de ani, găsită pe o epavă, a fost gustată! Ce arome are?

Un cimitir din Epoca de Piatră aflat în Laponia este complet lipsit de rămășițe umane

Fiara înspăimântătoare care a dus la „apariția” ciclopilor