A fost găsit primul Lariosaurus cu piele conservată. Nu este întotdeauna ușor să deducem comportamente din înregistrările fosile, pentru că, de cele mai multe ori, părțile moi dispar și rămân doar fragmente de oase, din care paleontologii trebuie să completeze golurile.
Totuși, uneori, creaturile antice le fac viața cercetătorilor mult mai simplă, păstrându-se aproape intacte timp de, să zicem, 240 de milioane de ani. Așa se întâmplă cu Lariosaurus valceresii, un exemplar aproape perfect descris într-un nou studiu, datând din Triasicul Mijlociu.
Primul Lariosaurus cu piele conservată a fost descoperit în zona Monte San Giorgio, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, și păstrează fragmente de piele care dezvăluie forma solzilor.
Astfel de descoperiri sunt extrem de valoroase, fiind prima dată când țesuturi moi au fost conservate la această specie. Analiza arată că Lariosaurus avea degetele unite printr-o membrană, un avantaj clar pentru înot.
În plus, urme de piele din spatele brațelor și partea anterioară a trunchiului indică prezența unor mușchi puternici de retracție ai membrelor anterioare. Aceste detalii sugerează că reptila își folosea membrele din față într-o mișcare asemănătoare cu „vâslitul-zbor”, similar modului în care foca modernă își folosește înotătoarele pentru mișcări rapide.
Această concluzie schimbă puțin perspectiva asupra modului în care nothozaurii se deplasau în apă. De obicei, coada era considerată principalul organ propulsor, asigurând înaintarea prin ondulații laterale. Totuși, cercetătorii argumentează că, în cazul lui Lariosaurus, membrele anterioare ar fi avut un rol mult mai important decât s-a crezut anterior. Structura pielii și reconstrucția musculaturii par să confirme ipoteza.
Descoperirea l-ar putea diferenția pe Lariosaurus de alți prădători marini din aceeași epocă, precum Ceresiosaurus, demonstrând că strategiile de înot au variat considerabil între speciile de reptile marine. În definitiv, descoperirea arată că sintagma „indivizi diferiți, stiluri diferite” a fost o realitate biologică încă de acum 240 de milioane de ani, scrie IFL Science.
Studiul a fost publicat în Swiss Journal of Palaeontology.
Dinozaurii au fost afectați de o boală devastatoare, indică noi fosile
O nouă descendență de mamuți tropicali a fost descoperită în Mexic
Cum s-au schimbat animalele după 8.000 de ani de activități umane?