Cine a fost Maria Magdalena?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Maria Magdalena este una dintre cele mai cunoscute figuri biblice și, pentru mulți, poate cea mai neînțeleasă, un motiv în plus care îi împinge pe cercetători să caute și să descopere încă noi și noi adevăruri.

Așadar, o figură importantă a Noului Testament, Maria Magdalena a fost subiectul multor speculații și mituri de-a lungul secolelor. Deși se cunoaște faptul că a fost unul dintre cei mai credincioși discipoli ai lui Iisus, stând la picioarele crucii și fiind prima care l-a văzut pe Domnul înviat în Duminica Paștelui, în Biblie există puține informații biografice despre ea, această lipsă de detalii ducând la diverse legende create în jurul identității sale.

Unul dintre miturile care dăinuie despre Maria Magdalena este acela de a fi fost căsătorită cu Iisus și de a fi a avut copii, mit care a căpătat popularitate prin lucrări precum „Codul lui Da Vinci” de Dan Brown, neexistând însă dovezi în Noul Testament sau în textele creștine timpurii care să susțină afirmația.

O altă poveste despre Maria Magdalena, care datează din anul 591, atunci când Papa Grigore I a confundat-o din greșeală cu o figură pe care Evanghelia după Luca o identifica drept „păcătoasă”, este și aceea că ar fi fost prostituată, această portretizare umbrind adevărata ei semnificație ca discipol și martor al învierii lui Iisus și contribuind la marginalizarea rolului femeilor în narațiunile pascale de-a lungul timpului. Deși nici aici nu a existat o dovadă că acest lucru ar fi fost adevărat, noțiunea a fost greu de înlăturat.

Maria Magdalena, una dintre cele mai celebre ucenice ale lui Iisus, care, după zicerile din Marcu 16,9-10 și Ioan 20,14-17, a fost prima persoană care l-a văzut pe Hristos înviat, s-a născut la sfârșitul secolului I î.Hr. în Magdala, pe malul lacului Galileea. Tot evangheliile după Luca (8:2) și Marcu (16:9) stabilesc că Iisus a curățat-o de șapte demoni, ceea ce probabil, scrie britannica.com, implică faptul că a vindecat-o de o tulburare fizică, mai degrabă decât noțiunea populară că a eliberat-o de spiritele rele. „Maria Magdalena a fost una dintre femeile care l-au însoțit și l-au ajutat pe Iisus în Galileea (Luca 8:1-2), iar toate cele patru Evanghelii canonice atestă că a fost martoră la răstignirea și îngroparea lui Iisus; Ioan 19:25-26 notează, de asemenea, că a stat lângă cruce, lângă Fecioara Maria și apostolul neidentificat pe care Iisus îl iubea”. În dimineața zilei de Paște, știind unde a fost îngropat Isus (Marcu 15:47), Maria Magdalena a mers împreună cu alte două femei la mormânt pentru a unge cadavrul, dar găsind mormântul gol, s-a grăbit să-i înștiințeze pe ucenici. „Astfel, Maria Magdalena s-a întors la mormânt cu Sfântul Petru, care, uimit, a plecat lăsând-o singură”. Mai departe, potrivit textului din Ioan 20:17, Hristos i s-a arătat Mariei și, vorbindu-i, i-a spus să le transmită apostolilor că va urca la Dumnezeu.

Însă existența ei a fost personificată, în timp, în multiple moduri. De exemplu, Origen (cărturar, ascet și teolog creștin timpuriu) și alți interpreți textuali o considerau, în cele mai frecvente cazuri, ca fiind diferită de mistica Maria din Betania, care a uns picioarele lui Isus și le-a șters cu părul ei (Ioan 12:3-7), și de femeia penitentă ale cărei păcate le-a iertat Isus pentru că l-a uns în același mod (Luca 7:37-48). În același mod, Biserica Ortodoxă de Răsărit distinge între cele trei femei, însă după ce Sfântul Grigorie cel Mare le-a identificat ca fiind una și aceeași, cultul Mariei Magdalena a cunoscut o dezvoltare în Occident. Cu toate acestea, cercetătorii contemporani, sceptici, au considerat că toate cele trei femei sunt distincte.

Gnosticii, precreștinii și primii creștini care credeau că materia este intrinsec rea și că răscumpărarea este dobândită doar de către o elită iluminată prin credință, considerau materia ca fiind un instrument al revelației secrete, așa cum este descris în Evanghelia Mariei, Evanghelia lui Filip și Pistis Sophia. Conform tradiției orientale, aceasta l-a însoțit pe Sfântul Ioan Evanghelistul la Efes (aproape de Selçuk, Turcia de azi), unde a încetat din viață și a fost înmormântată. O legendă franceză falsă susține că Maria Magdalena a propovăduit în Provence (în sud-estul Franței de azi) și că a petrecut ultimii 30 de ani ai vieții într-o peșteră din Alpi. În legenda medievală, ea este prezentată ca fiind soția lui Ioan.

Legat de existența Magdalenei, anumiți cercetători au pretins că au dat de urma rămășițelor ei în Franța sau într-un mormânt din secolul I din Ierusalim, afirmații care au avut prea puțină credibilitate în comunitatea academică, reprezentanții ei concluzionând că „nu există nicio dovadă arheologică despre Maria Magdalena”. Totuși, cercetătorii nu s-au oprit din munca lor menită să scoată la lumină noi dovezi, astfel că la sfârșitul anului 2023, scrie National Geographic, a fost publicat P.Oxy 5577, un fragment de papirus din Egipt despre care se crede că ar conține informații cruciale. „Este foarte posibil ca Maria Magdalena să fi fost unul dintre cei mai apropiați discipoli ai lui Iisus”, spune Schrader Polczer, cercetător biblic american care se concentrează asupra studiilor textuale referitoare la Maria Magdalena, „iar acest fragment de papirus publicat recent susține această posibilitate, deoarece Iisus instruiește o femeie pe nume Maria despre cum să devină o imagine a luminii veșnice incoruptibile.” Însă, și aici există semne de întrebare, având în vedere faptul că papirusul nu o identifică în mod explicit pe femeie ca fiind Maria Magdalena.

„Sunt multe lucruri care nu vor fi cunoscute niciodată despre Maria Magdalena. Nu putem fi siguri unde s-a născut, cine era familia ei, vârsta ei în momentul răstignirii sau ce s-a întâmplat cu ea după evenimentele din dimineața de Paște”.

Atunci de ce continuă cercetătorii să urmărească misterul Mariei Magdalena? Pentru că povestea ei oferă o perspectivă asupra istoriei creștinismului – și pentru că a fost neînțeleasă atât de mult timp. În timp ce lipsa dovezilor despre viața ei a permis miturilor să prolifereze timp de sute de ani, Schrader Polczer spune că „partea bună a lucrurilor este că Maria a servit ca sfântă protectoare a lucrătorilor sexuali și a «femeilor căzute» de-a lungul secolelor”.

Maria Magdalena, care a fost asociată cu persoanele care au fost marginalizate din punct de vedere istoric, cum ar fi leproșii (unele spitale de leproși medievale, dar și moderne timpurii, au primit numele ei), „rezonează profund cu mulți oameni care simt că vocile și poveștile lor nu au fost auzite sau valorificate. Și aducând-o pe Maria la lumină, este posibil să recuperăm aspecte cruciale și trecute cu vederea ale viziunii lui Iisus pentru umanitate”.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Saint-Mary-Magdalene

https://www.nationalgeographic.com/premium/article/who-was-mary-magdalene

Vă mai recomandăm să citiți și:

Maria Virginia Andreescu Haret, prima femeie architect din România

Florica Maria Sas, orfana care a ajuns explorator renumit în Africa

Maria Callas, La Divina. Cum și-a pierdut vocea cea mai mare soprană de operă?

Cine este Pablo Larrain, regizorul filmului „Maria”. Fiu de miniștri și strănepot a doi președinți chilieni