Cum îți poți da seama dacă o știre științifică este falsă sau nu

Există o sumedenie de motive pentru care o știre științifică ar putea să nu fie tocmai veridică. Unii profită de complexitatea științei, unii furnizori de conținut nu pot distinge între adevăr și minciună, iar unii politicieni propagă știri false pentru a-și susține ideile.

Dacă pare prea frumos să fie adevărat, prea nebunesc să fie real sau susține în mod convenabil o cauză controversată, poate că ar merita să verifici acuratețea știrii.

• Oamenii de știință au descoperit o nouă cale de a încetini îmbătrânirea în interiorul celulelor
• Pentru prima dată în istorie, astronomii ar fi descoperit o „superkilonovă”

Iată șase modalități prin care poți să afli dacă o știre științifică este falsă sau nu.

1. Caută mereu aprobarea experților

Oamenii de știință se bazează pe jurnale pentru a-și publica rezultatele științifice. Astfel, lumea întreagă afla la ce concluzii au ajuns prin cercetările lor.

Odată ce oamenii de știință sunt încrezători în rezultatele lor, aceștia întocmesc un manuscris și îl trimit jurnalului. Editorii trimit mai departe documentul la cel puțin doi arbitri externi care au expertiza necesară subiectului prezentat. Aceștia pot sugerea respingerea documentului, publicarea sau trimiterea înapoi pentru desfășurarea de mai multe experimente. Acest proces este numit „peer review” sau evaluarea colegială.

Așadar, cercetările care trec prin acest proces trebuie să facă față unui control riguros al experților. În fiecare an, în jur de 2.800 de jurnale publică aproximativ 1,8 milioane de lucrări științifice.

Totuși, dacă o lucrare științifică a fost încărcată pe un server preprint și așteaptă de luni buni publicarea, ar trebui să fim foarte sceptici. La începutul crizei COVID-19, atunci când cercetătorii încercau să înțeleagă un nou virus periculos, serverele preprint au fost inundate cu studii imature și nedovedite științific.

2. Atenție la propriile tale slăbiciuni!

Ai grijă la propriile slăbiciuni și prejudecăți din gândirea ta. Acestea te-ar putea face să crezi mai ușor o anumită știre științifică falsă. Oamenii au tendința să creadă știrile care se potrivesc cu propriile lor convingeri. Spre exemplu, această tendință îi ajută pe cei care neagă schimbările climatice sau nu cred în vaccinare să continue să creadă în cauzele lor în ciuda consensului științific care le contrazice.

3. Corelarea nu înseamnă cauzalitate

Chiar dacă observi o legătură între două lucruri asta nu înseamnă neapărat că una o cauzează pe cealaltă. Dacă studiile descoperă că oamenii care trăiesc mai mult beau mai mult vin roșu, asta nu înseamnă că un consum zilnic de vin roșu îți va prelungi viața. Poate doar că băutorii de vin roșu au un statut financiar mai bun și beneficiază de îngrijiri medicale mai bune.

4. Cine a participat la studiu?

Dacă un studiu a folosit subiecți umani, verifică dacă cercetările au fost controlate prin placebo. Asta înseamnă că unii participanți au primit în mod aleatoriu tratamentul (noul vaccin, spre exemplu) și alții au primit o versiune falsă despre care cred că este veridică, adică placebo. Astfel, cercetătorii pot vedea dacă efectele sunt într-adevăr produse de drog.

Cele mai bune studii sunt cele în care nici participanții și nici cercetătorii nu știu cine primește placebo și cine nu. Totodată, numărul participanților este important.

5. Știința nu are nevoie de „tabere”

Deși o dezbatere politică are nevoie de două tabere opozante, asta nu este necesare și pentru un consens științific. Atunci când presa încearcă să fie obiectivă, știința este compromisă, potrivit IFL Science.

6. Relatarea clară și sinceră a informațiilor ar putea să nu fie scopul

Pentru a atrage atenția publicului, publicațiile de știri au nevoie mereu de ceva palpitant și nou, iar acuratețea poate deveni o prioritate mai scăzută. Mulți jurnaliști încearcă din greu să relateze cu acuratețe noile descoperiri și cercetări, însă multe publicații media produc mai degrabă divertisment decât conținut educativ.

Vă mai recomandăm să citiți și:

A fost dezvoltată inteligența artificială care poate distinge între teoriile conspiraționiste și cele reale

Social media nu este neapărat dăunătoare. Iată cum poți folosi mai eficient rețelele de socializare online

De ce ne obosesc știrile despre pandemie? Ar putea fi vorba despre ”epuizarea epistemică”

Copiii au devenit cei mai buni ”detectori” de ştiri false. Cum descoperă tinerii minciunile din mediul online