Ce este sindromul de scurgere capilară (SCLS), boala Clarkson?

După anunțul unei posibile legături între vaccinul AstraZeneca și cheagurile de sânge rare, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) investighează acum dacă serul este legat de o altă afecțiune sanguină foarte rară: sindromul de scurgere capilară sistemică (SCLS sau boala Clarkson).

Până la începutul lunii aprilie, la EMA au fost raportate cinci cazuri de SCLS la persoanele vaccinate recent. Un comitet de evaluare a riscurilor al autorității de reglementare cercetează acum dacă se poate stabili o legătură cauzală cu vaccinul AstraZneca (Vaxzevria), așa cum a făcut în urma rapoartelor de cheaguri de sânge, și dacă sunt necesare noi direcții privind siguranța vaccinului

• Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
• Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un…

Sindromul de scurgere capilară sistemică (SCLS) este o boală extrem de rară despre care se știu foarte puține lucruri. Până în prezent au fost raportate mai puțin de 500 de cazuri de când a fost descrisă pentru prima dată de cercetători, în 1960. Afecțiunea este cunoscută și sub numele de boala Clarkson, după unul dintre oamenii de știință care au descoperit-o.

Simptomele sindromului de scurgere capilară sistemică – SCLS

În acest sindrom, plasma sanguină, partea lichidă gălbuie a sângelui, se scurge din cele mai mici vase de sânge, capilarele, în țesuturile din jur, putând provoca probleme mari. SCLS poate duce la insuficiența organelor și chiar la deces dacă nu este tratată.

Simptomele se manifestă prin episoade neregulate, diferite ca intensitate, în funcție de individ. Din această cauză este dificilă stabilirea unui diagnostic.

Pacienții se pot simți, de asemenea, obosiți și au retenție de apă (cunoscută și sub numele de edem, acumularea de lichid în corp), ambele simptome fiind relativ frecvente, în special la vârstnici, și pot fi cauzate de multe lucruri. Aceste situații pot face ca persoanele să raporteze cu întârziere simptomele medicului lor de familie.

SCLS poate fi diagnosticat greșit

În mod surprinzător, sindromul de scurgere capilară sistemică poate fi diagnosticat greșit. Simptomele bolii Clarkson sunt similare cu cele observate în sepsis, care determină, totodată, scurgerea capilarelor. SCLS provoacă, de asemenea, tensiune arterială scăzută, niveluri scăzute de albumină (o proteină care se găsește în plasma sanguină) și o concentrație ridicată de celule roșii din sânge, toate fiind semnele altor tulburări mai frecvente.

Puși laolaltă, toți aceși factori ar fi putut duce la cazuri care nu au fost diagnosticate corect în trecut, îngreunând astfel eforturile de a înțelege mai bine boala.

Cazurile de sindrom de scurgere capilară au o caracteristică comună care face mai ușor identificarea lor: apariția unei proteine ​​imune anormale, cunoscută sub numele de proteina M, potrivit Science Alert. Până la 85% dintre pacienții care au primit diagnostic de boala Clarkson au această proteină. Cu toate acestea, proteina ​​M apare și în unele tipuri de cancer de sânge, cum ar fi mielomul, o boală mult mai frecventă în rândul persoanelor în vârstă.

Cauzele bolii Clarkson (SCLS)

Studiile arată că în boala SCLS par să existe modificări ale integrității pereților vaselor de sânge, însoțite de un răspuns imun dezordonat. Prin urmare, este posibil ca sistemul imunitar să afecteze direct vasele de sânge. Se știe de la o altă afecțiune, vasculita, că se poate produce o reacție autoimună la vasele de sânge.

Pacienții diagnosticați cu sindrom de scurgere capilară tind să li se administreze cu grijă lichide pentru a-și ameliora simptomele, iar starea unor pacienți s-a îmbunătățit după ce li s-a administrat intravenos imunoglobulină (proteina din care sunt făcuți anticorpii). Acest lucru pare să prevină alte episoade, evidențiind rolul probabil al sistemului imunitar în boala Clarkson. Cauzele specifice ale SCLS sunt, însă, în continuare necunoscute.

EMA va analiza îndeaproape dacă un posibil mecanism este vaccinul AstraZeneca care ar putea determina sistemul imunitar să atace vasele de sânge. O singură incidență similară a fost raportată în 2015, când un pacient cu dializă a dezvoltat SCLS după un vaccin antigripal, făcut după aceeași tehnologie precum AstraZeneca (redenumit Vaxzevria). Deși cercetătorii nu au putut relaționa acest caz special de SCLS de vaccin, au raportat-o totuși ​​Centrului de Farmacovigilență din Olanda ca un posibil efect secundar.

Vă recomandăm să citiți și:

Noi vase de sânge au fost descoperite în oasele oamenilor

Inovaţie revoluţionară: savanţii au ”cultivat” în laborator vase de sânge umane perfecte

Ce este tromboza? Tipuri, diagnostic, simptome și prevenție

Prima ţară din Europa care renunţă definitiv la vaccinul împotriva COVID-19 de la AstraZeneca