Home » Știință » Genele ar putea fi „vinovate“ de poftele noastre. Cum determină ele ce alimente consumăm?

Genele ar putea fi „vinovate“ de poftele noastre. Cum determină ele ce alimente consumăm?

Publicat: 16.06.2022

Rezultatele preliminare ale unui nou studiu la care au participat peste 6.000 de adulți au arătat că genele legate de gust pot juca un rol în determinarea alegerilor alimentare și ar putea, la rândul lor, să influențeze sănătatea cardiometabolică.

Acesta este unul dintre primele studii care examinează modul în care genetica legată de percepția pentru toate cele cinci gusturi – dulce, sărat, acru, amar și umami, adică cel savuros, care vine de la nucleotide şi glutamaţi – este asociată cu consumul de grupuri de alimente și cu factorii de risc cardiometabolic.

Constatările sugerează că genele care determină percepția gustului ar putea fi importante de luat în considerare atunci când se elaborează orientări nutriționale personalizate menite să îmbunătățească calitatea alimentației și să reducă riscul de boli cronice legate de alimentație, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

„Știm că gustul este unul dintre factorii fundamentali care determină ceea ce alegem să mâncăm și, prin extensie, calitatea dietei noastre”, a declarat Julie E. Gervis, doctorandă în cadrul Laboratorului de Nutriție Cardiovasculară de la Centrul de Cercetare a Nutriției Umane Jean Mayer USDA pentru Îmbătrânire de la Universitatea Tufts. „Luarea în considerare a percepției gustului ar putea contribui la eficientizarea îndrumării personalizate în materie de nutriție prin identificarea factorilor care determină alegerile alimentare proaste și prin sprijinirea oamenilor să învețe cum să minimizeze influența acestora.”

Care sunt cele cinci gusturi de bază?

„Cei mai mulți oameni probabil că nu știu de ce fac anumite alegeri alimentare”, a spus Gervis, potrivit EurekAlert. „Această abordare ar putea să le ofere îndrumări care le-ar permite să dobândească mai mult control.”

Deși studiile anterioare au analizat factorii genetici legați de gusturi unice în anumite grupuri de persoane, acest nou studiu este unic prin faptul că a examinat toate cele cinci gusturi de bază pe un eșantion larg de adulți din SUA. De asemenea, este primul care evaluează dacă variantele genetice responsabile de percepția gustului sunt asociate cu consumul anumitor grupuri de alimente și cu factorii de risc cardiometabolic.

Pentru a face acest lucru, cercetătorii au folosit date din studii anterioare de asociere la nivel de genom pentru a identifica variantele genetice asociate cu fiecare dintre cele cinci gusturi de bază. Ei au folosit aceste informații pentru a dezvolta o nouă măsură cunoscută sub numele de „scor poligenic al gustului”, care oferă o singură estimare a efectului cumulativ al mai multor variante genetice asupra percepției pentru un anumit gust. Un scor poligenic mai mare pentru gustul amar, de exemplu, înseamnă că o persoană are o predispoziție genetică mai mare de a percepe gusturile amare.

Cercetătorii au analizat apoi scorurile pentru gust, calitatea dietei și factorii de risc cardiometabolic pentru 6.230 de adulți din cadrul Framingham Heart Study. Factorii de risc au inclus circumferința taliei, tensiunea arterială și glucoza plasmatică, precum și concentrațiile de trigliceride și colesterol HDL.

„Cei mai mulți oameni nu știu de ce fac anumite alegeri alimentare”

În general, analiza a identificat anumite asocieri între genele legate de gust cu grupurile de alimente și factorii de risc cardiometabolic. Datele au arătat că genele legate de gusturile amar și umami ar putea juca un rol deosebit în calitatea dietei, influențând alegerile alimentare, în timp ce genele legate de dulce păreau a fi mai importante pentru sănătatea cardiometabolică.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că a avea un scor poligenic mai mare al gustului umami a fost asociat cu un consum mai mic de legume, în special de legume roșii și portocalii, și că a avea un scor poligenic mai mare al gustului dulce tindea să fie asociat cu concentrații mai mici de trigliceride.

„Cu toate acestea, rezultatele noastre sugerează importanța analizării mai multor gusturi și grupuri de alimente atunci când se investighează factorii determinanți ai comportamentelor alimentare”, a declarat Gervis. „În continuare, va fi important să încercăm să reproducem aceste constatări în diferite grupuri de persoane, astfel încât să putem înțelege imaginea de ansamblu și să determinăm mai bine cum să folosim aceste informații pentru a concepe sfaturi dietetice personalizate.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cele mai bune alimente pentru a inversa efectele mortale ale poluării aerului

Lipsa de alimente, următoarea criză de sănătate la nivel global

Cât de mult afectează alimentele ultra-procesate sănătatea? Mai multă chimie decât mâncare

Cinci alimente cheie pentru a crește puterea creierului. Cât de des le consumi?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce mâncau, de fapt, dinozaurii? Cel mai probabil alge marine, indică noi fosile
Ce mâncau, de fapt, dinozaurii? Cel mai probabil alge marine, indică noi fosile
Un ghețar montan impresionant din Tibet a supraviețuit ultimei ere glaciare
Un ghețar montan impresionant din Tibet a supraviețuit ultimei ere glaciare
O planetă Phoenix extrem de fierbinte ar putea rezolva un mister astronomic vechi de decenii
O planetă Phoenix extrem de fierbinte ar putea rezolva un mister astronomic vechi de decenii
(P) De sub pământ până sub apă: mediile extreme în care tehnologia de detecție este pusă la încercare
(P) De sub pământ până sub apă: mediile extreme în care tehnologia de detecție este pusă la încercare
Ce presupune dieta nordică? Un studiu amplu arată că ne-ar putea ajuta să trăim mai mult
Ce presupune dieta nordică? Un studiu amplu arată că ne-ar putea ajuta să trăim mai mult
Cum te poate ajuta o listă zilnică să îți recapeți controlul asupra vieții
Cum te poate ajuta o listă zilnică să îți recapeți controlul asupra vieții
Îngrijorător: cât timp își petrec adulții zilnic fără să se miște?
Îngrijorător: cât timp își petrec adulții zilnic fără să se miște?
Papa Leon al XIV-lea se operează. De ce anume suferă acesta?
Papa Leon al XIV-lea se operează. De ce anume suferă acesta?
Mult mai mulți oameni au ajuns în spațiu decât credeți. Ce țară i-a trimis pe cei mai mulți?
Mult mai mulți oameni au ajuns în spațiu decât credeți. Ce țară i-a trimis pe cei mai mulți?
Ce mai vrea președintele Donald Trump să redenumească, faza pe oceane
Ce mai vrea președintele Donald Trump să redenumească, faza pe oceane
Cu cât a crescut indicele global al sărăciei și câți oameni sunt afectați?
Cu cât a crescut indicele global al sărăciei și câți oameni sunt afectați?
Cea mai veche piață acoperită din Paris a fost distrusă de un incendiu
Cea mai veche piață acoperită din Paris a fost distrusă de un incendiu
Deși adolescenții consumă mai puține droguri și alcool, apar noi motive de îngrijorare pentru autorități
Deși adolescenții consumă mai puține droguri și alcool, apar noi motive de îngrijorare pentru autorități
Un obicei simplu și surprinzător ar putea să îmbunătățească relațiile de cuplu
Un obicei simplu și surprinzător ar putea să îmbunătățească relațiile de cuplu
Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi
Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor