Home » Știință » Genele ar putea fi „vinovate“ de poftele noastre. Cum determină ele ce alimente consumăm?

Genele ar putea fi „vinovate“ de poftele noastre. Cum determină ele ce alimente consumăm?

Publicat: 16.06.2022

Rezultatele preliminare ale unui nou studiu la care au participat peste 6.000 de adulți au arătat că genele legate de gust pot juca un rol în determinarea alegerilor alimentare și ar putea, la rândul lor, să influențeze sănătatea cardiometabolică.

Acesta este unul dintre primele studii care examinează modul în care genetica legată de percepția pentru toate cele cinci gusturi – dulce, sărat, acru, amar și umami, adică cel savuros, care vine de la nucleotide şi glutamaţi – este asociată cu consumul de grupuri de alimente și cu factorii de risc cardiometabolic.

Constatările sugerează că genele care determină percepția gustului ar putea fi importante de luat în considerare atunci când se elaborează orientări nutriționale personalizate menite să îmbunătățească calitatea alimentației și să reducă riscul de boli cronice legate de alimentație, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

„Știm că gustul este unul dintre factorii fundamentali care determină ceea ce alegem să mâncăm și, prin extensie, calitatea dietei noastre”, a declarat Julie E. Gervis, doctorandă în cadrul Laboratorului de Nutriție Cardiovasculară de la Centrul de Cercetare a Nutriției Umane Jean Mayer USDA pentru Îmbătrânire de la Universitatea Tufts. „Luarea în considerare a percepției gustului ar putea contribui la eficientizarea îndrumării personalizate în materie de nutriție prin identificarea factorilor care determină alegerile alimentare proaste și prin sprijinirea oamenilor să învețe cum să minimizeze influența acestora.”

Care sunt cele cinci gusturi de bază?

„Cei mai mulți oameni probabil că nu știu de ce fac anumite alegeri alimentare”, a spus Gervis, potrivit EurekAlert. „Această abordare ar putea să le ofere îndrumări care le-ar permite să dobândească mai mult control.”

Deși studiile anterioare au analizat factorii genetici legați de gusturi unice în anumite grupuri de persoane, acest nou studiu este unic prin faptul că a examinat toate cele cinci gusturi de bază pe un eșantion larg de adulți din SUA. De asemenea, este primul care evaluează dacă variantele genetice responsabile de percepția gustului sunt asociate cu consumul anumitor grupuri de alimente și cu factorii de risc cardiometabolic.

Pentru a face acest lucru, cercetătorii au folosit date din studii anterioare de asociere la nivel de genom pentru a identifica variantele genetice asociate cu fiecare dintre cele cinci gusturi de bază. Ei au folosit aceste informații pentru a dezvolta o nouă măsură cunoscută sub numele de „scor poligenic al gustului”, care oferă o singură estimare a efectului cumulativ al mai multor variante genetice asupra percepției pentru un anumit gust. Un scor poligenic mai mare pentru gustul amar, de exemplu, înseamnă că o persoană are o predispoziție genetică mai mare de a percepe gusturile amare.

Cercetătorii au analizat apoi scorurile pentru gust, calitatea dietei și factorii de risc cardiometabolic pentru 6.230 de adulți din cadrul Framingham Heart Study. Factorii de risc au inclus circumferința taliei, tensiunea arterială și glucoza plasmatică, precum și concentrațiile de trigliceride și colesterol HDL.

„Cei mai mulți oameni nu știu de ce fac anumite alegeri alimentare”

În general, analiza a identificat anumite asocieri între genele legate de gust cu grupurile de alimente și factorii de risc cardiometabolic. Datele au arătat că genele legate de gusturile amar și umami ar putea juca un rol deosebit în calitatea dietei, influențând alegerile alimentare, în timp ce genele legate de dulce păreau a fi mai importante pentru sănătatea cardiometabolică.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că a avea un scor poligenic mai mare al gustului umami a fost asociat cu un consum mai mic de legume, în special de legume roșii și portocalii, și că a avea un scor poligenic mai mare al gustului dulce tindea să fie asociat cu concentrații mai mici de trigliceride.

„Cu toate acestea, rezultatele noastre sugerează importanța analizării mai multor gusturi și grupuri de alimente atunci când se investighează factorii determinanți ai comportamentelor alimentare”, a declarat Gervis. „În continuare, va fi important să încercăm să reproducem aceste constatări în diferite grupuri de persoane, astfel încât să putem înțelege imaginea de ansamblu și să determinăm mai bine cum să folosim aceste informații pentru a concepe sfaturi dietetice personalizate.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cele mai bune alimente pentru a inversa efectele mortale ale poluării aerului

Lipsa de alimente, următoarea criză de sănătate la nivel global

Cât de mult afectează alimentele ultra-procesate sănătatea? Mai multă chimie decât mâncare

Cinci alimente cheie pentru a crește puterea creierului. Cât de des le consumi?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării