De ce a devenit carnea procesată un trend în fitness?

Industria globală a produselor din carne procesată este în plină ascensiune, contrar percepției generale potrivit căreia aceste alimente nu sunt benefice pentru sănătate.

În SUA, piața de „meat sticks” (batoane de carne procesată) a atins 3 miliarde de dolari anul trecut, iar în Marea Britanie vânzările de gustări pe bază de carne procesată au crescut cu 38% din 2020 și se estimează o creștere suplimentară de 49% până în 2027.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Întrebarea nu este dacă aceste produse sunt gustoase sau convenabile – pentru că știm că sunt – ci mai degrabă cum au ajuns să fie preferatele sportivilor și influencerilor din domeniul sănătății, potrivit The Guardian.

De la diete controversate, la fenomen global

Dietele bazate exclusiv pe carne au cunoscut o popularitate variabilă de-a lungul anilor. În 2018, Jordan Peterson, cunoscut comentator conservator, a declarat într-un podcast cu Joe Rogan că urmează o dietă exclusiv carnivoră, consumând doar carne de vită, sare și apă. În aceeași perioadă, chirurgul ortopedic Shawn Baker a lansat cartea „The Carnivore Diet”, promovând un regim similar.

Cu toate acestea, în 2019, un studiu publicat de Annals of Internal Medicine a recomandat menținerea consumului actual de carne procesată, stârnind controverse. Specialiștii în nutriție au ridicat semne de întrebare cu privire la compușii nocivi din aceste produse, precum nitriții și nitrații, asociați cu riscuri crescute de cancer colorectal și boli cardiovasculare.

Pe platforme precum TikTok, dieta „leului”, bazată pe consum exclusiv de carne de rumegătoare, a câștigat rapid popularitate. Susținătorii ei promit beneficii precum reducerea inflamațiilor, scăderea în greutate și îmbunătățirea stării de spirit. În acest context, batoanele de carne au devenit un simbol al nutriției eficiente, mai ales pentru generațiile tinere preocupate de sănătate și fitness.

Batoanele proteice: între necesitate și marketing

Dorința de a consuma mai multe proteine este un alt factor care a propulsat carnea procesată pe piață. În domeniul fitnessului, recomandările de aport proteic variază de la 0,8 g per kilogram de greutate corporală până la 2 g pentru cei care se antrenează intens. Având în vedere că o persoană obișnuită cântărește în medie 85 kg (bărbați) sau 72 kg (femei), atingerea acestor niveluri de aport proteic doar din alimentație devine o provocare. De aici, popularitatea batoanelor de carne, care oferă o soluție rapidă, dar nu întotdeauna sănătoasă.

Nu toate produsele din carne procesată sunt la fel. Există și variante artizanale, preparate cu atenție la ingrediente și metodele de producție. De exemplu, în Spania, porcii Bellota, hrăniți exclusiv cu ghinde și crescuți în libertate, oferă o carne cu un gust distinct și un profil nutrițional superior.

La polul opus, multe produse industriale conțin adaosuri de zahăr, maltodextrină și conservanți, transformând un aliment cu potențial nutritiv într-un produs ultraprocesat, cu efecte negative asupra sănătății.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce nu mănâncă urșii panda mai multă carne?

Cum o lună de abstinență poate duce la „dezgustul față de carne”

Cercetătorii sunt surprinși de faptul că veverițele au început să mănânce carne

Vegetarienii consumă mai multe alimente ultraprocesate decât cei care mănâncă în mod regulat carne, arată un studiu