Ştiinţă

Vă provoc să ghiciţi! Dacă n-aţi ghicit, este pentru că, lungă vreme, lumea ştiinţifico-medicală i-a acordat prea puţină atenţie, mai ales în comparaţie cu interesul de care se bucură creierul nr. 1, acela pe care-l ştim cu toţii. Cel de-al doilea creier al nostru ar fi... sistemul digestiv.

Experienţele extracorporale au reprezentat de multă vreme o sursă de fascinaţie pentru oameni, dat fiind că există relatări despre aceste „aventuri” în afara corpului încă de acum câteva mii de ani. Senzaţia de plutire şi capacitatea de a observa propriul corp din exterior sunt caracteristicile tipice ale acestor experienţe ce au intrigat de-a lungul timpului doctorii, filozofii şi teologii. Dacă timp de milenii oamenii au atribuit aceste fenomene unor forţe paranormale, astăzi,…

Chimioterapie, radioterapie, intervenţii chirugicale – acesta este arsenalul terapeutic cu care medicii zilelor noastre luptă împotriva cancerului, devenit una dintre cele mai studiate maladii din istoria medicinei şi rămas, totuşi, un conglomerat de mistere, frustrante pentru oamenii de ştiinţă, ucigătoare – la propriu – pentru cei afectaţi. În căutarea unor arme care le-ar permite să lupte mai eficient cu acest ucigaş, savanţii s-au aplecat, în utlima vreme, asupra unei…

Oamenii petrec o treime din viaţă dormind şi, de multe ori fără a-şi da seama, visând. Imaginile nocturne care acompaniază această perioadă de odihnă au fascinat omenirea, de-a lungul mileniilor fiindu-le atribuite chiar conotaţii religioase. În Biblia creştină, visele erau o metodă prin care Dumnezeu intra în legătură cu supuşii săi, iar cartea de căpătâi a musulmanilor, Coranul, i-a fost transmisă profetului Mahomed prin vis de către îngerul Gabriel. În Grecia antică,…

Cândva, arheologia se făcea.. pe jos. Adică jos, pe Pămînt, şi mai jos, în pământ, săpând gropi şi şanţuri, pentru a descoperi urmele trecutului. Dar progresele tehnologiei îşi găsesc aplicaţii nebănuite iniţial de inventatori, iar azi, arheologia se face nu doar de pe pământ, ci şi din cer: înainte de a se apuca de excavaţii, oamenii de ştiinţă cercetează, de la mare altitudine, cu ajutorul dronelor sau al sateliţilor, suprafaţa planetei şi au şansa să descopere,…

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că zahărul ne îngraşă şi ne distruge dinţii. Recent, însă, numeroase cadre medicale au tras un semnal de alarmă, afirmând că această plăcere dulce reprezintă mai mult decât „calorii goale”, fiind de fapt o veritabilă toxină şi întâia cauză a afecţiunilor grave ale lumii industrializate. „Zahărul ucide”, acesta este mesajul specialiştilor.

Fuziunea nucleară... Realizarea ei în laborator este un soi de „Sfânt Graal” al fizicii moderne, obiectul unor căutări obstinate, spre aflarea a ceva care ne va schimba viaţa. Mulţi s-au fălit că ar fi reuşit, dar experimentele de verificare nu le-au confirmat triumful. Ar fi, într-adevăr, un triumf, să putem stăpâni şi utiliza în folosul nostru acest proces pe care natura îl mânuieşte atât de bine, la scară atât de colosală, cu rezultate atât de uimitoare. Un recent…

Există extratereştri? Ce s-a întâmplat imediat după Big Bang? Cum se formează stelele şi găurile negre? Aceste întrebări exprimă doar câteva dintre misterele care ar putea fi rezolvate de „cel mai mare proiect ştiinţific din istoria omenirii”: radiotelescopul Square Kilometre Array (SKA).

Anul 1945 a fost un jalon important în istoria umanităţii. Nu doar în istoria politică şi militară – a fost anul în care s-a încheiat cea mai cumplită conflagraţie a lumii, al Doilea Război Mondial – ci şi în istoria ştiinţelor medicale. Este anul în care a intrat în producţia de masă primul antibiotic creat de om: penicilina. Dar azi, după aproape 7 decenii, epoca de glorie a antibioticelor pare a se apropia de sfârşit. Cu ce le-am putea înlocui? Cu virusuri, răspund…

Microbii reprezintă forma de viaţă care domină Terra. Organismele bacteriene care trăiesc pe planeta noastră le depăşesc numeric pe toate celelalte la un loc. Microbii nu domină doar planeta, însă, ci şi pe noi, oamenii. Puţini ştiu că în corpul fiecăruia dintre noi există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depăşeşte de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste fiinţe care trăiesc în…