Sistemul nostru solar este plin de planete diferite și uimitoare. Atât de diferite încât una dintre ele este mai ușoară decât apa. Care planetă ar putea pluti pe apă?
Care planetă ar putea pluti pe apă? Este vorba despre Saturn.
Saturn are o densitate medie mai mică decât cea a apei. Dacă fiecare planetă din sistemul nostru solar ar fi pusă într-o cadă extrem de mare, Saturn ar fi singura care ar pluti, potrivit Britannica.
Saturn, cea mai îndepărtată planetă vizibilă cu ochiul liber de pe Pământ, este cunoscută din cele mai vechi timpuri. Numele planetei vine de la Saturn, zeul roman al agriculturii și al bogăției, care, potrivit mitologiei, era tatăl lui Jupiter.
Mediul de pe Saturn este complet neprielnic vieții, așa cum o cunoaștem noi. Temperaturile extreme, presiunile uriașe și compoziția chimică volatilă fac ca planeta să fie un loc imposibil pentru apariția sau susținerea vieții, conform NASA.
Totuși, nu același lucru se poate spune despre unele dintre numeroasele sale luni, precum Enceladus și Titan, care ascund oceane sub suprafața lor și ar putea oferi condiții favorabile vieții. Saturn este înconjurat de o colecție fascinantă de lumi unice, de la suprafața cețoasă a lui Titan la Phoebe, plină de cratere, fiecare lună adaugă o piesă în puzzle-ul complex al sistemului saturnian. Până la data de 8 iunie 2023, se cunoșteau 146 de luni ale lui Saturn, iar altele așteaptă să fie confirmate și denumite oficial de către Uniunea Astronomică Internațională (IAU).
Inelele spectaculoase ale lui Saturn se crede că s-au format din resturi de comete, asteroizi sau luni distruse înainte să ajungă pe planetă, spulberate de gravitația puternică a acesteia. Inelele sunt formate din miliarde de bucăți mici de gheață și rocă, acoperite uneori cu praf sau alte materiale. Particulele din inele variază ca mărime de la grăunțe de praf până la fragmente cât o casă, iar unele ajung chiar la dimensiunea unor munți. Văzute de la nivelul norilor lui Saturn, inelele ar părea în mare parte albe. Fiecare inel are o viteză diferită de rotație în jurul planetei.
Sistemul de inele se întinde pe o distanță de până la 282.000 de kilometri de planetă, dar înălțimea verticală a inelelor principale este de doar aproximativ 10 metri. Inelele au fost denumite alfabetic în ordinea descoperirii: principalele sunt A, B și C, iar D, E, F și G sunt mai palide și descoperite mai recent. Între inelele A și B se află o zonă de separație numită Diviziunea Cassini, lată de 4.700 de kilometri.
Dacă privim dinspre Saturn spre exterior, ordinea inelelor este: D, C, B, Diviziunea Cassini, A, F, G și E. Mult mai departe se află inelul Phoebe, extrem de slab vizibil, aflat în orbita lunii cu același nume.
Saturn este acoperit de nori în dungi estompate, cu jeturi de aer și furtuni intense. Culorile predominante ale planetei sunt nuanțe de galben, maro și gri. Vânturile din atmosfera superioară pot atinge viteze impresionante, până la 500 de metri pe secundă în regiunea ecuatorială, adică de peste patru ori mai rapide decât cele mai puternice uragane de pe Pământ. Presiunea atmosferică este atât de intensă încât gazele sunt comprimate până la starea lichidă.
Un fenomen spectaculos se află la polul nord al planetei: un jet atmosferic în formă de hexagon. Acest model cu șase laturi a fost observat pentru prima dată de către sonda Voyager I și ulterior studiat în detaliu de sonda Cassini. Hexagonul, cu un diametru de aproximativ 30.000 de kilometri, este un jet de aer oscilant cu vânturi de 322 km/h și un uriaș ciclon în mijloc. Nu există nimic asemănător în restul Sistemului Solar.
Un satelit NASA mort de aproape 60 de ani a emis brusc o explozie epică de energie
Cea mai mare cometă de la periferia Sistemului Solar explodează cu jeturi de gaz
Un fizician explică de ce planeta Marte nu este chiar atât de roșie pe cât credem
Astronomii au găsit materia „lipsă” din Univers în cele mai mari structuri cosmice