Astronomii au descoperit o explozie misterioasă și puternică de raze X la o stea care refuză să moară și care i-a supraviețuit chiar și unei supernove.
Cercetătorii au descoperit o stea care refuză să piară. Potrivit noilor cercetări, acest fenomen, cunoscut sub numele de „ fast X-ray transient” (FXT), este de fapt o tentativă eșuată de explozie gamma (GRB), cele mai energetice explozii cunoscute din Univers.
Această descoperire are potențialul de a revoluționa modul în care înțelegem moartea stelelor masive, mult mai mari decât Soarele, și formarea unor obiecte extreme precum găurile negre sau stelele neutronice.
„Această descoperire ne ajută să înțelegem mai bine diversitatea morților stelare și subliniază nevoia de a studia mai profund evoluția stelară”, a declarat cercetătorul Rob Eyles-Ferris, de la Universitatea Leicester (Anglia).
FXT-urile sunt de multă vreme un mister pentru astronomi. Ele apar în galaxii aflate la miliarde de ani-lumină distanță și durează de la câteva secunde până la câteva ore, fiind dificil de detectat și analizat.
Odată cu lansarea în ianuarie 2024 a telescopului spațial Einstein Probe, dedicat studierii acestor explozii în raze X, astronomii au sperat să obțină mai multe informații. După un an, în ianuarie 2025, telescopul a detectat cel mai apropiat FXT observat vreodată: EP 250108a, situat într-o galaxie aflată la „doar” 2,8 miliarde de ani-lumină.
Această proximitate relativă le-a permis cercetătorilor să urmărească evoluția evenimentului. Observațiile ulterioare, realizate cu telescoapele Gemini North și South, au legat EP 250108a de o supernovă, SN 2025kg, rezultată din explozia unei stele masive. Pe parcursul a 6 zile, FXT-ul s-a comportat ca o explozie gamma eșuată, scrie Space.com.
GRB-urile apar de obicei în primele momente ale unei supernove, când o stea masivă moare și eliberează jeturi de particule de mare energie. Acestea străbat cosmosul aproape cu viteza luminii și emit radiații gamma detectabile.
În cazul lui EP 250108a, jeturile au fost lansate, dar nu au reușit să pătrundă prin straturile exterioare ale stelei. În schimb, au interacționat cu ele, pierzând energie și emițând raze X, detectate de Einstein Probe.
„Această supernovă FXT este aproape identică cu alte supernove asociate cu GRB-uri. Observațiile noastre arată că exploziile stelare pot produce ambele fenomene”, a explicat Eyles-Ferris.
După primele șase zile, razele X s-au estompat, iar evenimentul a început să fie dominat de lumină optică, mai puțin energetică. Acest lucru i-a permis echipei să identifice tipul exact al supernovei: o supernovă de tip „Ic broad-lined”, o explozie stelară care apare când o stea masivă și-a pierdut complet învelișul de hidrogen și heliu și nu-și mai poate susține propria greutate.
Folosind telescopul SOAR, de la Observatorul Interamerican Cerro Tololo din Chile, cercetătorii au estimat că steaua care a produs FXT-ul avea o masă de 15-30 de ori mai mare decât cea a Soarelui.
„Analiza noastră confirmă că FXT-urile pot proveni din moartea explozivă a unei stele masive. Mai mult, susține ideea că FXT-urile și GRB-urile sunt două fețe ale aceleiași monede: GRB-urile apar când jeturile reușesc să iasă din stea, iar FXT-urile când acestea rămân captive”, a spus Jillian Rastinejad, de la Universitatea Northwestern (SUA).
De la lansare, Einstein Probe a detectat mai multe FXT-uri în fiecare lună, în timp ce GRB-urile sunt observate cam o dată pe an. Acest raport sugerează că „jeturile eșuate” sunt mult mai frecvente decât cele reușite.
Astronomii speră ca misterele evoluției stelare să fie dezvăluite în continuare odată cu lansarea Legacy Survey of Space and Time (LSST), un sondaj de 10 ani realizat de Observatorul Vera C. Rubin.
Cercetările echipei au fost publicate în două articole științifice care oferă cele mai detaliate informații obținute vreodată despre un FXT și supernova asociată acestuia.
Cea mai mare cometă de la periferia Sistemului Solar explodează cu jeturi de gaz
Un fizician explică de ce planeta Marte nu este chiar atât de roșie pe cât credem
Astronomii au găsit materia „lipsă” din Univers în cele mai mari structuri cosmice
A fost încălzirea Pământului declanșată de un eveniment cosmic acum 56 de milioane de ani?