Dacă petreci ceva timp prin colțurile dedicate „wellnessului” de pe TikTok sau Instagram, sigur ai întâlnit afirmația că femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații, cu una până la două ore de somn în plus.
Este adevărat că femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații? Ce spune știința? Și cum se leagă asta de realitatea de zi cu zi?
Răspunsul este complicat și ține de biologie, psihologie și așteptările sociale. Totul depinde și de cum este măsurat somnul. Cercetătorii folosesc de obicei două metode: auto-raportare, adică oamenii spun cât cred că dorm, dar aceste estimări sunt adesea inexacte; și măsurători obiective, folosind dispozitive performante precum ceasuri de tip tracker sau, în studiile clinice, polisomnografia, care înregistrează activitatea cerebrală, respirația și mișcările în timpul somnului.
Când se analizează datele obiective, femeile dorm, în medie, cu aproximativ 20 de minute mai mult decât bărbații.
Un studiu global pe aproape 70.000 de persoane care purtau trackere de somn a găsit o diferență constantă, deși mică, între sexe. De exemplu, femeile cu vârste cuprinse între 40 și 44 ani dormeau cu 23-29 de minute mai mult decât bărbații.
Un alt studiu, realizat cu polisomnografie, a arătat că femeile dormeau cu 19 minute mai mult și petreceau mai mult timp în somn profund, 23% din noapte, față de doar 14% în cazul bărbaților. În plus, doar la bărbați calitatea somnului se deteriora odată cu vârsta, scrie Science Alert.
Totuși, aceste diferențe trebuie privite cu prudență. Așa cum femeile sunt, în medie, puțin mai scunde decât bărbații, la fel pot avea nevoie și de puțin mai mult somn. Dar nu există o durată universală ideală de somn, așa cum nu există o înălțime ideală universală.
A spune că fiecare femeie are nevoie de exact 20 de minute (sau două ore) în plus înseamnă să pierzi esența problemei. E ca și cum ai insista că toate femeile ar trebui să fie mai scunde decât toți bărbații.
Chiar dacă femeile dorm puțin mai mult și mai profund, ele raportează constant o calitate mai slabă a somnului și au cu 40% mai multe șanse să fie diagnosticate cu insomnie.
Această discrepanță dintre rezultatele din laborator și realitatea cotidiană este binecunoscută în cercetarea somnului și are multe cauze. De exemplu, multe studii nu iau în calcul problemele de sănătate mintală, medicația, consumul de alcool sau fluctuațiile hormonale, factori esențiali care influențează somnul în viața reală.
Somnul femeilor este influențat de o combinație complexă de factori biologici, psihologici și sociali, greu de surprins în studii individuale. Problemele de somn încep să difere între sexe de la pubertate, cresc în timpul sarcinii, după naștere și în perimenopauză.
Fluctuațiile hormonale, în special ale estrogenului și progesteronului, explică o parte dintre aceste diferențe. De exemplu, multe femei se plâng de un somn prost în perioada premenstruală, când nivelurile acestor hormoni scad.
Probabil cea mai bine documentată influență hormonală asupra somnului este scăderea estrogenului în perimenopauză, asociată cu treziri frecvente în jurul orei 3 dimineața și dificultăți în a adormi la loc.
Și anumite afecțiuni contribuie la somnul deficitar al femeilor. Problemele cu tiroida sau deficitul de fier, mai frecvente la femei, sunt legate direct de oboseală și de un somn fragmentat. De asemenea, femeile sunt mai predispuse la depresie, anxietate și tulburări legate de traumă, care sunt deseori însoțite de insomnie. Gândirea excesivă și tendința de a rumina, mai frecvente la femei, afectează și ele calitatea somnului.
Femeile primesc mai des prescripții de antidepresive, care pot modifica somnul. În plus, munca emoțională și rolul de îngrijitoare cad în continuare, în mod disproporționat, pe umerii femeilor. Date recente din Australia arată că femeile desfășoară, în medie, cu 9 ore mai multă muncă și îngrijire neplătită pe săptămână decât bărbații.
Chiar dacă multe femei reușesc să-și aloce timp suficient pentru somn noaptea, nu mai au aproape deloc ocazii să se odihnească ziua. Acest lucru pune o presiune uriașă pe somnul nocturn, care trebuie să ofere toată refacerea necesară.
„În practica mea cu pacienți, deseori dezlegăm firele oboselii resimțite. Deși lipsa somnului este o cauză evidentă, oboseala poate semnala și alte probleme mai adânci, de la afecțiuni de sănătate nediagnosticate până la suprasolicitare emoțională sau așteptări nerealiste de la sine. Somnul e doar o parte a puzzle-ului, rar este întreaga poveste”, spune Amelia Scott, psiholog clinician afiliat la Institutul de Cercetare Medicală Woolcock și cercetătoare la Macquarie University (Australia).
De exemplu, deficitul de fier, care afectează mai ales femeile aflate în perioada fertilă, coincide cu perioada în care acestea cresc copii, jonglează cu cariera și gestionează povara mintală. În perimenopauză, multe femei trebuie să-i facă față serviciului cu normă întreagă, adolescenților, părinților în vârstă și bufeurilor de la ora 3 dimineața. Chiar dacă dorm destul sau aparent bine (conform analizelor obiective), nu înseamnă că se trezesc odihnite.
Mai mult, majoritatea cercetărilor nu includ persoane din comunități cu identitate de gen diversă, ceea ce limitează înțelegerea modului în care somnul este influențat nu doar de biologie, ci și de identitate și context social.
„Așadar, au femeile nevoie de mai mult somn decât bărbații? În medie, da, puțin mai mult. Dar mai important decât asta este că femeile au nevoie de mai mult sprijin și mai multe ocazii reale să se refacă, atât noaptea, cât și pe parcursul zilei”, concluzionează cercetătoarea.
Ce face ca un om să fie psihopat? Cercetătorii au identificat diferențe majore în creier
Poluarea aerului este asociată cu mutații genetice implicate în cancerul pulmonar
Adevăr sau minciună: Ce spune un specialist despre scufundările în apă rece?