Plase de pescuit antice, reconstituite din ceramică folosind tomografia computerizată cu raze X

Într-o realizare arheologică remarcabilă, cercetători de la Universitatea Kumamoto (Japonia) au reușit să reconstruiască plase de pescuit antice din perioada Jomon (cca. 14.000-900 î.Hr.), analizând urmele lăsate pe fragmente ceramice cu ajutorul tomografiei computerizate (CT) cu raze X de înaltă precizie.

Este pentru prima dată când plase de pescuit antice, vechi de peste 6.000 de ani, au fost recreate digital și fizic cu un asemenea nivel de detaliu.

• Cum a ajuns Rusia pe un curs de coliziune cu Japonia
• Drumul spre conflict: Serbia și anexarea Bosniei și Herțegovinei

Studiul a fost publicat în Journal of Archaeological Science.

Oamenii de știință au reușit să reconstruiască plase de pescuit antice vechi de mii de ani

Echipa, condusă de profesorul Hiroki Obata, de la Facultatea de Științe Umaniste și Sociale, a examinat fragmente ceramice descoperite în Hokkaido și Kyushu, două regiuni aflate la extremele nordice și sudice ale Japoniei, unde urmele de plase erau imprimate în lut sau pe suprafața acestuia. Folosind imagistică CT de înaltă rezoluție și tehnici de replicare prin mulaj de silicon, cercetătorii au reușit să vizualizeze și să reconstruiască structuri complexe: răsuciri de fire, tipuri de noduri și dimensiuni ale ochiurilor.

Rezultatele au arătat o diversitate notabilă a tehnicilor de țesere a plaselor între regiuni. În Hokkaido, în nordul Japoniei, au fost identificate plase cu ochiuri mari și noduri plate, integrate în spiralele de lut ale ceramicii de tip Shizunai-Nakano. Se presupune că aceste plase, inițial folosite la pescuit marin, au fost reutilizate ulterior ca elemente structurale în procesul de confecționare a vaselor, o dovadă timpurie a reciclării și refolosirii uneltelor.

Reînvierea unei vechi tehnologii

În schimb, ceramica din Kyushu, datând din perioada finală a Jomonului și începutul perioadei Yayoi (cu aproximativ 3.200-2.800 de ani în urmă), a păstrat urmele unor plase cu ochiuri fine, legate cu noduri simple. Aceste plase erau folosite probabil ca matrițe ori ca agenți de desprindere în timpul producerii ceramicii și, inițial, ar fi putut fi utilizate drept saci.

Studiul a calculat și volumul de muncă necesar pentru confecționarea unei singure plase de pescuit: peste 85 de ore de lucru, ceea ce evidențiază valoarea acestor obiecte și rolul lor cultural. „Această refolosire a materialelor reflectă o formă timpurie de sustenabilitate, apropiată de ceea ce numim astăzi ‘obiective de dezvoltare durabilă’”, a subliniat prof. Obata.

Concluziile contrazic ideea anterioară că toate urmele de pe ceramică reprezentau plase de pescuit, arătând că acestea aveau, de fapt, multiple întrebuințări: unelte de pescuit sau transport, apoi materiale esențiale în fabricarea ceramicii.

Acest studiu nu doar că readuce la viață o tehnologie veche, dar deschide și noi perspective pentru identificarea și conservarea altor materiale organice dispărute în context arheologic, subliniază Phys.org.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii preistorici confecționau coliere din fosile de moluște marine acum 20.000 de ani

Ce au găsit cercetătorii într-un subsol vechi de 130 de ani din Danemarca?

Ce însemna Luna pentru oamenii din Evul Mediu?

Cui ar putea aparține oase vechi de 12.000 de ani, găsite într-o peșteră din Vietnam?