Home » Istorie » Rămășițe dintr-o peșteră din Bulgaria dezvăluie surprize despre primii Homo sapiens din Europa

Rămășițe dintr-o peșteră din Bulgaria dezvăluie surprize despre primii Homo sapiens din Europa

Publicat: 12.04.2021

Istoria primelor populații care s-au aventurat în Europa ar putea fi rescrisă după analizarea ADN-ului extras din rămășițele a trei indivizi care au trăit acum circa 45.000 de ani. Cercetarea a evidențiat și încrucișări extinse cu neanderthalieni și legături genetice cu populațiile din prezent din Asia de Est.

O echipă internațională de geneticieni a secvențiat genomul celor trei indivizi, toți masculi, folosind ADN obținut dintr-un molar și fragmente osoase descoperite în peștera Bacho Kiro, lângă orașul Dryanovo din Bulgaria, precum și de la o femeie care a trăit în urmă cu aproximativ 35.000 de ani în același sit.

Din echipa de cercetare au făcut parte și doi specialiști români, Oana Teodora Moldovan și Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie „Emil Racoiță” din Cluj-Napoca.

Homo sapiens, specia noastră, a apărut pentru prima dată în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urmă. Mai târziu, a călătorit în alte părți ale lumii, întâlnind uneori neanderthalieni, verii noștri apropiați, care deja trăiau în părți ale Eurasiei. Cei trei masculi din peștera Bacho Kiro reprezintă cei mai vechi indivizi Homo sapiens din Europa, cu o datare sigură.

Aceștia aveau în genomul lor între 3-3,8% ADN de neanderthalian și aveau strămoși neanderthalieni de cinci până la șapte generații în istoricul familiei lor, reprezentând dovezi ale încrucișării, a declarat geneticianul Mateja Hajdinjak de la Institutul Francis Crick din Londra, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

Homo sapiens s-a încrucișat mai frecvent cu neanderthalienii

Existau dovezi anterioare despre încrucișarea dintre Homo sapiens și neanderthalieni înainte de dispariția celor din urmă, acum circa 40.000 de ani. Populațiile umane din prezent din afara Africii poartă un procent mic de ADN neanderthalian.

Prevalența acestei încrucișări și relația și dinamica puterii dintre Homo sapiens și neanderthalieni a fost mai greu de înțeles, inclusiv un potențial rol jucat de specia noastră în dispariția neanderthalienilor. Noul studiu sugerează, însă, că încrucișarea între cele două specii a fost mai frecventă decât se știa anterior pentru primii Homo sapiens din Europa.

Este o „observație uimitoare” că toți cei trei indivizi au avut strămoși neanderthalieni în istoria familiei lor recente, a declarat geneticianul și coautorul studiului Svante Pääbo, director al Institutului Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Germania.

Credit foto: MPI-EVA/ Rosen Spasov

„Acest lucru face probabil ca cei mai vechi oameni moderni să se fi amestecat frecvent cu neanderthalieni când s-au întâlnit. Poate chiar că o parte din motivul pentru care neanderthalienii au dispărut este că au fost pur și simplu absorbiți în grupuri umane moderne mai mari. Poate fi doar o parte din cauzele dispariției lor, dar datele susțin un astfel de scenariu”, a spus Pääbo.

Homo sapiens a călătorit mult mai mult decât s-a crezut

Cercetătorii au descoperit o contribuție genetică a grupului din care făceau parte cei trei în rândul oamenilor din prezent, dar, în mod neașteptat, a fost detectată în special la persoane din Asia de Est, inclusiv din China, mai degrabă decât în ​​Europa. Acest lucru a sugerat că unii oameni din acest grup au ajuns în cele din urmă spre est.

„Acest studiu a schimbat cunoștințele noastre anterioare despre migrațiile umane timpurii în Europa, într-un mod care a arătat că până și cea mai timpurie istorie a oamenilor moderni din Europa poate să fi fost tumultuoasă și a implicat înlocuirea populației”, a spus Hajdinjak.

Noțiunea de înlocuire a populației a fost ilustrată de faptul că femeia în vârstă de 35.000 de ani din peștera Bacho Kiro aparținea unui grup care nu avea legături genetice cu locuitorii anteriori ai sitului.

Mai multe informații despre populațiile timpurii de Homo sapiens din Europa

Un alt studiu publicat în revista Nature Ecology & Evolution a făcut mai multă lumină asupra populațiilor timpurii de Homo sapiens din Europa.

Oamenii de știință au secvențiat genomul unei femei Homo sapiens folosind ADN extras dintr-un craniu găsit într-un sit la sud-vest de Praga, în Cehia. Se crede că femeia a trăit acum mai bine de 45.000 de ani, deși încercările de datare cu radiocarbon pentru a stabili o dată clară nu au avut succes.

Această femeie avea 3% strămoși neanderthalieni și trăsături genetice care sugereau că avea pielea și ochii închiși la culoare, a afirmat geneticianul Kay Prüfer de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară, autorul principal al studiului.

„Craniul ei prezintă dovezi că a fost ros de un prădător, posibil o hienă”, a spus Prüfer, potrivit Reuters.

Grupul din care făcea parte, diferit de cel din Bulgaria, pare să fi dispărut fără a lăsa strămoși genetici în rândul oamenilor din zilele noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea

ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Conform unui nou studiu, avem ”creier de neanderthalian”

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Valuri gigantice de materie întunecată ar putea modifica orbita stelelor
Valuri gigantice de materie întunecată ar putea modifica orbita stelelor
Noi cercetări arată că polenul poate modifica vremea
Noi cercetări arată că polenul poate modifica vremea
ABBA, una dintre cele mai populare trupe muzicale din toate timpurile
ABBA, una dintre cele mai populare trupe muzicale din toate timpurile
Alergătorii de elită trăiesc mai mult, au descoperit oamenii de știință
Alergătorii de elită trăiesc mai mult, au descoperit oamenii de știință
Ce se întâmplă dacă zbori deasupra unui cutremur?
Ce se întâmplă dacă zbori deasupra unui cutremur?
Care este forma Universului? Unii cercetători spun că ar semăna cu un hol cu oglinzi
Care este forma Universului? Unii cercetători spun că ar semăna cu un hol cu oglinzi
Care este principala cauză de deces în România?
Care este principala cauză de deces în România?
O italiancă de 90 de ani deține 5 recorduri mondiale, 9 europene și 28 naționale la atletism
O italiancă de 90 de ani deține 5 recorduri mondiale, 9 europene și 28 naționale la atletism
Noi reguli la Vatican pentru evaluarea fenomenelor supranaturale
Noi reguli la Vatican pentru evaluarea fenomenelor supranaturale
Au trecut 62 de ani de când Marilyn Monroe i-a cântat „Happy birthday mr. President” lui Kennedy
Au trecut 62 de ani de când Marilyn Monroe i-a cântat „Happy birthday mr. President” lui Kennedy
De ce vrea cea mai bogată femeie din Australia ca portretul ei să fie eliminat dintr-o expoziție?
De ce vrea cea mai bogată femeie din Australia ca portretul ei să fie eliminat dintr-o expoziție?
Bărbații care au primit bani în timpul unui studiu au fost de 4 ori mai dispuși să slăbească
Bărbații care au primit bani în timpul unui studiu au fost de 4 ori mai dispuși să slăbească
Reddit și OpenAI au bătut palma! Ce se va întâmpla cu datele platformei?
Reddit și OpenAI au bătut palma! Ce se va întâmpla cu datele platformei?
Paul McCartney este primul muzician britanic miliardar
Paul McCartney este primul muzician britanic miliardar
Oamenii de știință au descoperit, în premieră, o moleculă care absoarbe gazele cu efect de seră
Oamenii de știință au descoperit, în premieră, o moleculă care absoarbe gazele cu efect de seră
Vidrele de mare folosesc unelte pentru a avea acces la pradă mai mare și pentru a-și proteja dinții
Vidrele de mare folosesc unelte pentru a avea acces la pradă mai mare și pentru a-și proteja dinții
Un cercel de aur a dezvăluit o poveste devastatoare de acum 2.200 de ani
Un cercel de aur a dezvăluit o poveste devastatoare de acum 2.200 de ani
Peter Buffett, compozitor, filantrop și fiul unuia dintre miliardarii de top ai lumii. „Viața este aleatorie, nici corectă, nici nedreaptă”
Peter Buffett, compozitor, filantrop și fiul unuia dintre miliardarii de top ai lumii. „Viața este aleatorie, nici corectă, ...