Home » Istorie » Rămășițe dintr-o peșteră din Bulgaria dezvăluie surprize despre primii Homo sapiens din Europa

Rămășițe dintr-o peșteră din Bulgaria dezvăluie surprize despre primii Homo sapiens din Europa

04.12.2021

Istoria primelor populații care s-au aventurat în Europa ar putea fi rescrisă după analizarea ADN-ului extras din rămășițele a trei indivizi care au trăit acum circa 45.000 de ani. Cercetarea a evidențiat și încrucișări extinse cu neanderthalieni și legături genetice cu populațiile din prezent din Asia de Est.

O echipă internațională de geneticieni a secvențiat genomul celor trei indivizi, toți masculi, folosind ADN obținut dintr-un molar și fragmente osoase descoperite în peștera Bacho Kiro, lângă orașul Dryanovo din Bulgaria, precum și de la o femeie care a trăit în urmă cu aproximativ 35.000 de ani în același sit.

Din echipa de cercetare au făcut parte și doi specialiști români, Oana Teodora Moldovan și Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie „Emil Racoiță” din Cluj-Napoca.

Homo sapiens, specia noastră, a apărut pentru prima dată în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urmă. Mai târziu, a călătorit în alte părți ale lumii, întâlnind uneori neanderthalieni, verii noștri apropiați, care deja trăiau în părți ale Eurasiei. Cei trei masculi din peștera Bacho Kiro reprezintă cei mai vechi indivizi Homo sapiens din Europa, cu o datare sigură.

Aceștia aveau în genomul lor între 3-3,8% ADN de neanderthalian și aveau strămoși neanderthalieni de cinci până la șapte generații în istoricul familiei lor, reprezentând dovezi ale încrucișării, a declarat geneticianul Mateja Hajdinjak de la Institutul Francis Crick din Londra, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

Homo sapiens s-a încrucișat mai frecvent cu neanderthalienii

Existau dovezi anterioare despre încrucișarea dintre Homo sapiens și neanderthalieni înainte de dispariția celor din urmă, acum circa 40.000 de ani. Populațiile umane din prezent din afara Africii poartă un procent mic de ADN neanderthalian.

Prevalența acestei încrucișări și relația și dinamica puterii dintre Homo sapiens și neanderthalieni a fost mai greu de înțeles, inclusiv un potențial rol jucat de specia noastră în dispariția neanderthalienilor. Noul studiu sugerează, însă, că încrucișarea între cele două specii a fost mai frecventă decât se știa anterior pentru primii Homo sapiens din Europa.

Este o „observație uimitoare” că toți cei trei indivizi au avut strămoși neanderthalieni în istoria familiei lor recente, a declarat geneticianul și coautorul studiului Svante Pääbo, director al Institutului Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Germania.

Credit foto: MPI-EVA/ Rosen Spasov

„Acest lucru face probabil ca cei mai vechi oameni moderni să se fi amestecat frecvent cu neanderthalieni când s-au întâlnit. Poate chiar că o parte din motivul pentru care neanderthalienii au dispărut este că au fost pur și simplu absorbiți în grupuri umane moderne mai mari. Poate fi doar o parte din cauzele dispariției lor, dar datele susțin un astfel de scenariu”, a spus Pääbo.

Homo sapiens a călătorit mult mai mult decât s-a crezut

Cercetătorii au descoperit o contribuție genetică a grupului din care făceau parte cei trei în rândul oamenilor din prezent, dar, în mod neașteptat, a fost detectată în special la persoane din Asia de Est, inclusiv din China, mai degrabă decât în ​​Europa. Acest lucru a sugerat că unii oameni din acest grup au ajuns în cele din urmă spre est.

„Acest studiu a schimbat cunoștințele noastre anterioare despre migrațiile umane timpurii în Europa, într-un mod care a arătat că până și cea mai timpurie istorie a oamenilor moderni din Europa poate să fi fost tumultuoasă și a implicat înlocuirea populației”, a spus Hajdinjak.

Noțiunea de înlocuire a populației a fost ilustrată de faptul că femeia în vârstă de 35.000 de ani din peștera Bacho Kiro aparținea unui grup care nu avea legături genetice cu locuitorii anteriori ai sitului.

Mai multe informații despre populațiile timpurii de Homo sapiens din Europa

Un alt studiu publicat în revista Nature Ecology & Evolution a făcut mai multă lumină asupra populațiilor timpurii de Homo sapiens din Europa.

Oamenii de știință au secvențiat genomul unei femei Homo sapiens folosind ADN extras dintr-un craniu găsit într-un sit la sud-vest de Praga, în Cehia. Se crede că femeia a trăit acum mai bine de 45.000 de ani, deși încercările de datare cu radiocarbon pentru a stabili o dată clară nu au avut succes.

Această femeie avea 3% strămoși neanderthalieni și trăsături genetice care sugereau că avea pielea și ochii închiși la culoare, a afirmat geneticianul Kay Prüfer de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară, autorul principal al studiului.

„Craniul ei prezintă dovezi că a fost ros de un prădător, posibil o hienă”, a spus Prüfer, potrivit Reuters.

Grupul din care făcea parte, diferit de cel din Bulgaria, pare să fi dispărut fără a lăsa strămoși genetici în rândul oamenilor din zilele noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea

ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Conform unui nou studiu, avem ”creier de neanderthalian”

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica este redactor-şef Descopera.ro. Are o experienţă în presă de peste 15 ani. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea ... citește mai mult
Cele mai noi articole
Cutia Neagră a Pământului, structura indestructibilă care va spune ce s-a întâmplat cu omenirea în viitor
Cutia Neagră a Pământului, structura indestructibilă care va spune ce s-a întâmplat cu omenirea în viitor
Kalașnikov vrea să cucerească piața de mașini electrice
Kalașnikov vrea să cucerească piața de mașini electrice
Noi cercetări arată că un medicament comun inhibă tratamentele pentru cancerul pulmonar
Noi cercetări arată că un medicament comun inhibă tratamentele pentru cancerul pulmonar
Ultimul ofițer supraviețuitor al vestitei „Band of Brothers” din al Doilea Război Mondial a murit
Ultimul ofițer supraviețuitor al vestitei „Band of Brothers” din al Doilea Război Mondial a murit
Bijuterii din aur din vremea lui Nefertiti, găsite în morminte din Cipru
Bijuterii din aur din vremea lui Nefertiti, găsite în morminte din Cipru
Un studiu arată că simptomele sindromului premenstrual pot fi reduse de spațiile verzi
Un studiu arată că simptomele sindromului premenstrual pot fi reduse de spațiile verzi
Care sunt cele mai apreciate aeroporturi din România – studiu
Care sunt cele mai apreciate aeroporturi din România – studiu
Care au fost cele mai importante personalități ale anului 2021
Care au fost cele mai importante personalități ale anului 2021
Ericsson Mobility Report: în ultimii 10 ani traficul mobil a crescut de aproape 300 de ori
Ericsson Mobility Report: în ultimii 10 ani traficul mobil a crescut de aproape 300 de ori
Marina americană iubea hidroavioanele pentru că puteau fi adaptate ușor
Marina americană iubea hidroavioanele pentru că puteau fi adaptate ușor
Hans Christian Andersen, un suflet neînțeles și nemuritor al lumii literare
Hans Christian Andersen, un suflet neînțeles și nemuritor al lumii literare
Muzeul BNR se redeschide vizitatorilor cu două noi expoziții temporare
Muzeul BNR se redeschide vizitatorilor cu două noi expoziții temporare
Moș Nicolae, protectorul copiilor și inspirația pentru un alt bătrân aducător de daruri
Moș Nicolae, protectorul copiilor și inspirația pentru un alt bătrân aducător de daruri
9,2 miliarde lei – maxim istoric pe care îl atinge industria software în 2021
9,2 miliarde lei – maxim istoric pe care îl atinge industria software în 2021
Nicolae Kalinderu, medicul român de care puţini ştiu, a fost extrem de apreciat peste hotarele ţării
Nicolae Kalinderu, medicul român de care puţini ştiu, a fost extrem de apreciat peste hotarele ţării
Cel mai bătrân copac din lume, un stejar vechi de 13.000 de ani, s-a „clonat” singur
Cel mai bătrân copac din lume, un stejar vechi de 13.000 de ani, s-a „clonat” singur
Alex Baldwin recunoaște că i s-ar putea încheia cariera după împușcarea Halynei Hutchins
Alex Baldwin recunoaște că i s-ar putea încheia cariera după împușcarea Halynei Hutchins
Prognoza meteo pentru decembrie. Vremea va fi mai caldă decât în mod normal
Prognoza meteo pentru decembrie. Vremea va fi mai caldă decât în mod normal